Orasul Târgu Ocna este o stațiunea balneoclimaterică, situată în Judetul Bacău ,pe malurile râului Trotuș, acolo unde acesta primește apele afluenților Slănic și Vâlcele, și unde intră în depresiunea Tazlău-Cașin. Este străbătut de șoseaua națională DN12A, care leagă Oneștiul de Miercurea-Ciuc la 15 Km de Onesti . În localitatea Târgu Ocna, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN12B, care duce la Slănic-Moldova și tot DN12A se intersectează acolo cu șoseaua județeană DJ116, care o leagă spre sud de Pârgărești și Oituz (unde se termină în DN11) și spre nord de Bârsănești (unde se termină tot în DN11).[4] Prin comună trece și calea ferată Adjud–Comănești–Siculeni, pe care este deservită de stația Târgu Ocna și de haltele de călători Saline și Cireșoaia.
Onesti - DN12A- Miercurea Ciuc, la 15 Km de Onesti
Statiunea Targu Ocna este renumită pentru izvoarele cu apă minerală sulfuroasă, sodică, clorurată, slab bicarbonatată, recomandate pentru tratarea afectiunilor ale tubului digestiv, cailor respiratori, reumatismale sau hepato-biliare dar si pentru mediul din Salina Trotus (Târgu Ocna), al carui microclimat este recomandat pentru tratarea afectiunilor respiratorii : astm si bronşită cronică.
Cladirea primariei Targu Ocna este construita intre anii 1909-1912 dupa proiectul arhitectului Petre Antonescu. Cladirea este construita din piatra si caramida, in stil elceric cu influiente romanesti.
Ultima renovare a fost executata in 2002
GARA CFR SALINA (1905)
Un alt punct important este si Prima sonda de foraj.
Prima sonda din Romania,sapata prin foraj mecanic garnitura fiind din lemn si sapa tip burghiu, la o adincime de 150 m a fost facuta in anul 1861.
Sonda se afla intre orasele Tg.Ocna si Comanesti.
În 1857, România devenea prima ţară din lume care extrăgea petrol în scopuri comerciale şi în cantităţi importante: 275 de tone anual.
Principalul domeniu de activitate il constituie extractia, prepararea si comercializarea sarii.
Detine o moderna baza de tratament si agrement, amplasata in mina Trotus, la 240 m adancime, ofera conditii optime pentru: relaxare, miscare, tratarea afectinulor respiratorii, reculegere in lacasul sfant al bisericii orodoxe "Sfanta Varvara" si cunoastere in cadrul muzeului sarii.
- temperatura intre 12-13 grade
- distanta de la punctul de plecare=3.1 km
- adancimea pe verticala = 240 m
- diferenta de nivel fata de punctul de intrare=136 m
- altitudinea fata de nivelul marii=138 m
- suprafata utila = 8900 mp
- volulmul util = 6100 m3
- inaltimea camerei = 8m
Populația orașului Târgu Ocna se ridică la 11.300 de locuitori Conform recensământului efectuat în 2011
Majoritatea locuitorilor sunt români (90,99%), cu o minoritate de romi (1,47%).
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,72%), cu o minoritate de romano-catolici (8,29%).
În urma săpăturilor arheologice efectuate încă din anul 1933 pe platoul Podei-Tisești , au fost descoperite primele așezări de pe aceste meleaguri datând din epoca neolitică.
Locuințele erau construite pe tălpi de lemn, cu pereții din bârne și nuiele peste care se aplică lutuială. Locuitorii acestor așezări erau cultivatori și crescători de vite, dovadă fiind numărul mare de oase de animale , râșnițe și vase de provizii. În această perioadă (neolitic) își are începutul exploatarea sării din această regiune; centrul de exploatare va deveni mai cunoscut în Evul Mediu.
La 15 martie 1410, Alexandru cel Bun întărea satul Stoenești (ulterior își va schimba numele în Ocna)
Celelalte așezări sunt menționate fie la sfârșitul secolului al VIII-lea Gura Slănicului, Mosoare, fie în prima jumătate a secolului al XIX-lea Geoseni, Văleni, Poieni, Pacuri, fie mai recent cartierul Galean.
În timpul Primului Război Mondial s-au purtat lupte sângeroase
Marele istoric Nicolae Iorga ne lăsa câteva însemnări interesante despre această perioadă: 13 octombrie 1917 - Nemții bombardează Ocna. 9 ianuarie 1918- Ocna e părăsită și distrusă.
Mausoleul eroilor din oraşul Târgu-Ocna este situat la 34,8 km de municipiul Bacău, pe marginea şoselei Tg. Ocna – Comăneşti,
a fost ridicat în memoria ostaşilor români căzuţi în Primul Război Mondial.
Monumentul a fost construit între anii 1925-1938
Lucrările au fost executate de către militari
În mausoleu sunt depuse osemintele a câtorva mii de oataşi români necunoscuţi.
Mausoleul este realizat din piatră, are înălţimea de 15 m, fiind compus din parter şi două nivele. În încăperile sale sunt expuse documente şi diverse obiecte prin care se evocă luptele purtate de români şi germani în vara anului 1917.
Cel mai important loc care troneaza deasupra orasului este Mănăstirea Măgura Ocnei
Mănăstirea a fost fondată de către Salomia monahia încă din 1653, aceasta dăruind partea sa de moștenire pentru construirea schitului. Schitul a mai fost atestat documentar în anii 1757, 1821, 1861 și 1846. În timpul primului război mondial, deși luptele s-au dat jur-împrejurul său, nu a fost, totuși, deloc avariat. Biserica mănăstirii a fost demolată de către autoritățile comuniste în 1960, iar piatra rezultată a fost folosită pentru împrejmuirea iazului mănăstirii. Bucătăria și trapeza au fost transformate în restaurant, atelierul de țesătorie a devenit sală de dans, cimitirul a devenit teren de fotbal, iar chiliile au fost transformate în spații de cazare.
Prin pozitia lui pitoreasca, schitul era cercetat de multi calatori straini care vizitau Moldova. Despre asezarea lui fermecatoare ne vorbeste si Gheorghe Asachi, atunci cand l-a insotit pe domnul Mihai Sturza intr-o calatorie prin Tara de Jos.
Batranul schit este martor al multor evenimente din secolul al XVIII-lea, al revolutiei din 1821 si al luptelor de pe Cosna si Ciresoaia, unde bravii ostasi ai Armatei a II-a Romane, prin juramantul "Pe aici nu se trece!", au facut cu piepturile lor zid de nepatruns in fata ofensivei austro-germane, in august 1917.
In acel an, Schitul Magura Ocnei a fost transformat in post de prim ajutor, unde sute si mii de raniti ai regimentelor ce luptau in zona, au primit primul ajutor in chiliile si curtea lui. Este o minune ca acest sfant locas, aflat in zona fierbinte a bataliilor, a scapat nevatamat de obuzele dusmane.
Dar de urgia comunista schitul n-a scapat; in anul 1964, biserica, care avea inscrise cele trei hramuri pe usa de intrare, a fost daramata pana in temelii, cu tarnacoapele, iar materialele rezultate au fost folosite la alte constructii in orasul Targu Ocna; maicile au fost alungate, aici amenajandu-se un punct turistic.
Mănăstirea si-a reluat viata monahala, la 28 mai 1990. Au sosit aici primele maici si arhimandritul Epifanie Bulancea. Luptandu-se cu greutatile financiare, muncind cu darzenie, acestia au ridicat din temelie o biserica catedrala si mai multe cladiri care asigura obstii o viata normala.
Asezamantul monahal de la Magura Ocnei este cladit in mijlocul padurii, pe o magura la altitudinea de 505 metri.
Pozitionarea acestui asezamant intr-un cadru mirific, binecuvantat de Dumnezeu, ca si istoria sa zbuciumata, sunt punctele forte care atrag aici, pe Muntele Magura, anual, mii de turisti romani si straini. Astazi parintele Arhimandrit Epifanie Bulancea, staretul manastirii se bucura de roadele muncii si ascultarii .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu