Acatistul Sfântului Cuvios Nichifor cel Lepros

 Acatistul Sfântului Cuvios Nichifor cel Lepros

Preotul dă obișnuita binecuvântare:

Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Strana: Amin.

Iar dacă nu este preot, se zice:

În Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin!

Apoi Rugăciunile începătoare:

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi. (de trei ori cu trei închinăciuni)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluiește. (de 3 ori)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Preotul: Că a Ta este împărăția și puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Strana: Amin.

iar de nu este preot, se zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-ne pe noi. Amin.

Apoi Troparele de umilință, glasul al șaselea:

Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că nepricepându-ne de niciun răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca unui Stăpân, noi păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Doamne, miluieşte-ne pe noi că întru Tine am nădăjduit, nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un milostiv şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul Tău, toţi lucrul mâinilor Tale şi numele Tău chemăm.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

A Născătoarei de Dumnezeu:

Uşa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne izbăvim prin tine din nevoi, că tu eşti mântuirea neamului creştinesc.

Apoi Crezul:

Cred întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, văzutelor tuturor şi nevăzutelor.

Şi întru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut, mai înainte de toţi vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.

Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara şi S-a făcut om.

Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat şi a pătimit şi S-a îngropat.

Şi a înviat a treia zi, după Scripturi.

Şi S-a înălţat la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui.

Şi iarăşi va să vină cu slavă, să judece viii şi morţii, a Cărui Împărăţie nu va avea sfârşit.

Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă făcătorul, Care de la Tatăl purcede, Cela Ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit prin prooroci.

Întru una, sfântă, sobornicească şi apostolească (apostolică) Biserică.

Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor.

Aştept învierea morţilor.

Şi viaţa veacului ce va să fie. Amin.

Doamne, miluiește. (de 12 ori)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Veniți să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu!

Veniți să ne închinăm și să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu!

Veniți să ne închinăm și să cădem la Însuși Hristos, Împăratul și Dumnezeul nostru! (cu trei închinăciuni)

Psalmul 142:

1. Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi‑mă, întru dreptatea Ta. 

2. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu‑i drept înaintea Ta. 

3. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu‑m‑a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. 

4. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. 

5. Adusu‑mi‑am aminte de zilele cele de demult; cugetat‑am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m‑am gândit. 

6. Întins‑am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. 

7. Degrab auzi‑mă, Doamne, că a slăbit duhul meu, nu‑Ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. 

8. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea; arată‑mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. 

9. Scapă‑mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. 

10. Învață‑mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu; Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. 

11. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește‑mi viață, întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. 

12. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău. 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeule!

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeule!

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie! (cu trei închinăciuni)

Dumnezeu este Domnul și S-a arătat nouă. Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului. (de trei ori)

Tropar 

Bine ai plăcut lui Dumnezeu, Cuvioase Nichifor, mult pătimitorule, care cu arma rugăciunii boala cea rea ai învins, întru totul lui Iov asemănându-te, pentru care nenumărate daruri ai primit, Făcătorule de minuni. (de trei ori) 

Condac 

Pe Cuviosul Nichifor, care prin răbdarea mulțimii pătimirilor sale, a primit cununa cea nestricăcioasă și acum revarsă noian de tămăduiri celor care îl cinstesc, să-l lăudăm zicând: Bucură-te, Sfinte Cuvioase Nichifor, mult pătimitorule, prietenul tuturor în nevoi! 

Doamne, miluiește. (de 12 ori)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Psalmul 50:

1. Miluiește‑mă, Dumnezeule, după mare mila Ta. 

2. Și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. 

3. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. 

4. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. 

5. Ție Unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. 

6. Că iată, întru fărădelegi m‑am zămislit și în păcate m‑a născut maica mea. 

7. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi‑ai arătat mie. 

8. Stropi‑mă‑vei cu isop și mă voi curăți; spăla-mă‑vei și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. 

9. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se‑vor oasele mele cele smerite. 

10. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge‑le. 

11. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. 

12. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău Cel Sfânt nu‑L lua de la mine. 

13. Dă‑mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. 

14. Învăța‑voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. 

15. Izbăvește‑mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura‑se‑va limba mea de dreptatea Ta. 

16. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. 

17. Că de ai fi voit jertfă, Ți‑aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. 

18. Jertfa lui Dumnezeu, duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. 

19. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. 

20. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței. 

Condacul 1 

Bineplăcut lui Dumnezeu te-ai făcut de copil sfinte, robit fiind de bucuria creației dumnezeiești a Cretei, în peisajul satului tău muntos și a cântărilor de praznic ale Născătoarei de Dumnezeu în pădurea de castani, pe care le-ai purtat cu tine întreaga viață. Când deschizând larg ușa sufletului tău, te-a pătruns mireasma cea nepieritoare, covârșindu-te, pe care cu dragoste sfântă o împarți acum tuturor. Pentru aceasta cântăm ție: Bucură-te, Sfinte Nichifor, mult pătimitorule, prietenul tuturor în nevoi! 

Icosul 1 

Ți-ai însușit întru totul credința părinților tăi, simpli în ale lumii, dar bogați în cele înalte, căci mama ta se învrednicise a se ruga și la Locurile Sfinte. Apoi rămânând orfan, ai dus cu tine modelul credinței ca pe o mare comoară în casa bunicului tău, care te-a luat spre îngrijire. Pentru aceasta cântăm ție:  

Bucură-te, că Sfântul Nicolae ți-a fost ocrotitor prin botez;  

Bucură-te, că Maica Domnului te-a binecuvântat la Praznicele Sale;  

Bucură-te, că Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil ocroteau satul tău;  

Bucură-te, că Sfântul Efrem se ruga pentru oamenii locului;  

Bucură-te, că satul avea douăsprezece biserici;  

Bucură-te, de marele dar al nașterii tale;  

Bucură-te, c-ai dobândit mare ocrotire vieții tale;  

Bucură-te, că aceasta a fost temelia jertfelniciei tale;  

Bucură-te, că Sfinții nu te-au părăsit niciodată;  

Bucură-te, că dragostea lor ți-a fost și mamă și tată;  

Bucură-te, că dragostea aceasta o împarți acum cu toată lumea;  

Bucură-te, Sfinte Nichifor, mult pătimitorule, prietenul tuturor în nevoi! 

Condacul 2 

La treisprezece ani a trebuit să pleci în Hania, să‑nveți meseria de bărbier. Și ți-era scris ție să nu te mai întorci și nici să-i mai vezi vreodată. Credem că numai rugăciunea și dragostea Sfinților tăi ți-au alinat dorul și durerea. Pentru aceasta cântăm Celor de Sus: Aliluia. 

Icosul 2 

Tot cu dragostea prietenilor tăi de Sus ai învins singurătatea și grijile care apăsau gingașul tău suflet de copil de țară, nevoit să facă față unui oraș mare. Pentru nevoința aceasta, cântăm ție:  

Bucură-te, că drumul tău era rânduit de Sus;  

Bucură-te, că Domnului nimic nu-i era ascuns;  

Bucură-te, că se pregătea ție dar nespus;  

Bucură-te, că mic de ani fiind, toate temerile le-ai învins;  

Bucură-te, că drumul tău ducea Sus;  

Bucură-te, că ascultător fiind ai surprins;  

Bucură-te, că prietenos fiind prieteni ți-ai făcut;  

Bucură-te, căci chipeș fiind, te-ai făcut plăcut;  

Bucură-te, că sufletul tău frumos s-a văzut;  

Bucură-te, că egoismul nu l-ai cunoscut;  

Bucură-te, Sfinte Nichifor, mult pătimitorule, prietenul tuturor în nevoi! 

Condacul 3 

Dar marea încercare a vieții tale abia acum începea sfinte, căci lepra a pus pecetea muceniciei tale nesângeroase pentru întreaga-ți viață. Pentru aceasta, Celui ce pe toate mai înainte le cunoaște și le rânduiește, Îi cântăm cu smerenie: Aliluia! 

Icosul 3 

Cunoscând tu semnele bolii, urmările ei și soarta celor bolnavi, respinși, disprețuiți și izolați de lume, ți-ai purtat în taină durerea. Și pentru a evita alungarea ta în „mormântul morților vii”, la șaisprezece ani ai plecat în ascuns în Egipt, și acoperit de sfinții tăi ți-ai practicat meseria de bărbier în Alexandria. Pentru puterea și durerea aceasta, cântăm ție:  

Bucură-te, că durerea sufletească te-a călit pentru ce aveai de răbdat;  

Bucură-te, că la Locurile Sfinte te-ai rugat;  

Bucură-te, că rugăciunea ta tărie ți-a dat;  

Bucură-te, că fără timp copilăria ți-ai lepădat;  

Bucură-te, că boala asta cruntă te-a maturizat;  

Bucură-te, că Sfinții tăi nu te-au uitat;  

Bucură-te, că în voia Domnului cu totul te-ai lăsat;  

Bucură-te, căci, ca din mâna Domnului, toate le-ai primit;  

Bucură-te, că în vâltoarea vieții smerit ai stat;  

Bucură-te, că drumul vieții tale este de neconfundat;  

Bucură-te, că, doar pe Sfinți având, lor te-ai confesat;  

Bucură-te, Sfinte Nichifor, mult pătimitorule, prietenul tuturor în nevoi! 

Condacul 4 

Nu ai putut rămâne prea mult sfinte nici aici, căci semnele bolii tale erau de acum la vedere și nedeznădăjduind ți-ai încredințat taina unui arhiereu venit din Hios, care te-a îmbărbătat și te-a primit ca un adevărat părinte, mult ajutându-te. Pentru aceasta, Celui care pe toate le rânduiește și le îngăduiește, dar Care dăruiește și puterea de a le duce, Îi cântăm: Aliluia. 

Icosul 4 

Descoperind în tine un tânăr mai puțin obișnuit, peste care odihnea Harul Duhul Sfânt, acesta te-a trimis să-ți folosești puterea pilduitoare alături de Cuviosul Antim, la leprozeria din Hios, patronată de Maica Domnului „Ascultătoarea”, cu ajutorul Sfântului Lazăr cel înviat din morți. Pentru care, mulțumind Maicii Sfinte, cântăm ție:  

Bucură-te, că Maica Domnului niciodată nu te-a părăsit;  

Bucură-te, că aceasta întreg drumul vieții ți-a însoțit;  

Bucură-te, că binecuvântarea sa, la intrarea în leprozerie ai primit;  

Bucură-te, că prin grija sa viața ți-ai chivernisit;  

Bucură-te, că, orfan fiind, de dânsa te-ai lipit;  

Bucură-te, că pe dânsa de Maică ai primit;  

Bucură-te, că de dânsa niciodată nu te-ai despărțit;  

Bucură-te, că rânduiala sfântă acum ți s-a deslușit;  

Bucură-te, că în brațele-i sfinte aici ai fost primit;  

Bucură-te, că bolnav fiind, tu sănătos te-ai privit;  

Bucură-te, că Maicii Sfinte toate darurile i-ai atribuit; 

Bucură-te, Sfinte Nichifor, mult pătimitorule, prietenul tuturor în nevoi! 

Condacul 5 

Maica Domnului a grăit din icoană Cuviosului Antim: „Ia icoana mea și îngrijește-o cum se cuvinte, și într-o zi vei vedea ce se va petrece în jurul ei”. Și așa s-a și întâmplat, căci nenumărate minuni au avut loc zi de zi cu leproșii. Pentru aceasta cântăm Maicii lui Dumnezeu: Aliluia! 

Icosul 5 

Sub binecuvântarea Maicii Domnului, ascultătorule și pătimitorule Nicolae, roada cea bună a satului Sirikari, ai primit schima cea monahicească cu numele Nichifor și te-ai avântat în nevoințele cele monahicești, sub povățuirea Cuviosului Sfânt Antim, ignorând boala care te rodea. Pentru aceasta cântăm ție: 

Bucură-te, că ți-ai închinat viața lui Dumnezeu;  

Bucură-te, că te-ai dedicat slujirii semenilor;  

Bucură-te, că ai întărit pe cei de o suferință cu tine;  

Bucură-te, că în Dumnezeu ți-ai găsit pacea;  

Bucură-te, lucrătorule al faptelor bune;  

Bucură-te, alinătorule al sufletelor îndurerate;  

Bucură-te, slujitorule al bolnavilor;  

Bucură-te, că roadă sfântă aici ai cules;  

Bucură-te, că rugăciunea mai mult ai lărgit;  

Bucură-te, că prin nevoință, biruința s-a plămădit;  

Bucură-te, alesule al lui Dumnezeu;  

Bucură-te, Sfinte Nichifor, mult pătimitorule, prietenul tuturor în nevoi! 

Condacul 6 

Cu fiecare zi mai mult te împlineai, atâta râvnă în ascultare aveai față de părintele tău duhovnicesc Antim, încât nici apă nu beai fără binecuvântare, iar hrana ta era una strict monahicească. Trăiai și-L respirai pe Dumnezeu, devenind om purtător de Dumnezeu și de Hristos, încât duhurile necurate se temeau de tine, neputând răbda prezența ta. Pentru aceasta cântăm Celui ce dă tuturor asemenea puteri: Aliluia! 

Icosul 6 

În leprozerie ți-ai luat ucenic, sfinte, pe micul Teodor din Hios, care molipsindu-se de lepră, a fost adus de părinții săi aici. Și amintindu-ți cât ai tânjit după dragostea părintească în viața ta, l-ai luat sub îngrijirea și mângâierea ta părintească, căci Duhul lui Dumnezeu era cu tine. Pentru aceasta îți cântăm ție:  

Bucură-te, că micul Teodor ți-a fost ca un fiu;  

Bucură-te, că și el te ținea ca pe părintele lui;  

Bucură-te, că toți te simțeau ca pe omul lui Dumnezeu;  

Bucură-te, că tuturor le erai ajutător;  

Bucură-te, că nevoința monahicească ți-ai lărgit;  

Bucură-te, că păreai mereu neobosit;  

Bucură-te, căci, cu cât te jertfeai, cu atât ieșeai mai întărit;  

Bucură-te, că Maica Domnului niciodată nu te-a părăsit;  

Bucură-te, că de sfinții copilăriei tale nicicând nu te-ai despărțit;  

Bucură-te, că mai aproape de cer zi de zi te-ai suit;  

Bucură-te, că durerile bolii cu rugăciunea ai biruit;  

Bucură-te, Sfinte Nichifor, mult pătimitorule, prietenul tuturor în nevoi! 

Condacul 7 

După cum nici uleiul nu iese de nu se zdrobesc măslinele, și nici vinul nu curge de nu se strivesc strugurii, așa și pe tine, sfinte, ca să dai roadă aleasă, Domnul a îngăduit să te înțepe mai tare ghimpele bolii care, atingându-ți ochii, te-a orbit. Și tu, noule Iov, te-ai smerit zicând ca și celălalt Iov: „Domnul a dat, Domnul a luat, fie numele Domnului binecuvântat!”. Iar noi, Celui care cu rânduială îngăduie toate, împreună cu tine Îi cântăm: Aliluia! 

Icosul 7 

Această nouă încercare, Sfinte Nichifor, ai purtat-o cu pace sfântă. Și nemaiputând să îngrijești micuța ta grădină, l-ai luat pe Teodor „asociat” la culturile tale. Căci mâinile voastre schilodite, de martiri fără sânge, cultivau legume și flori în cutiuțe mici, care se vindeau la piață. Încă aduceați și prinosul muncii voastre, legume pentru muncitorii și maicile ce se îngrijeau de ridicarea Mănăstirii Maicii Domnului „Ajutătoarea”. Pentru aceasta cântăm ție:  

Bucură-te, că stricăciunea trupului, sufletul nu ți-a atins;  

Bucură-te, că timpul tău în permanente lupte s-a scurs;  

Bucură-te, că drumul tău tot mai sus te-a dus;  

Bucură-te, că evlavia copilăriei tale nu s-a stins;  

Bucură-te, că la ai tăi în viață niciodată n-ai mai ajuns;  

Bucură-te, că ale lumii toate au rămas în apus;  

Bucură-te, că pronia, pe calea vieții, suflete mari ți-a adus;  

Bucură-te, că micului Teodor i-ai fost bucurie și ajutor nespus;  

Bucură-te, că și Cuviosul Antim nădejdea în tine și-a pus;  

Bucură-te, că râvna ta, Sfinte, pe mulți i-a prins;  

Bucură-te, că faptele minunate ale Maicii Domnului le-ai scris;  

Bucură-te, Sfinte Nichifor, mult pătimitorule, prietenul tuturor în nevoi! 

Condacul 8 

A îngăduit Domnul că nevoințele tale să nu rămână necunoscute, Sfinte. Ca Teodor să vadă cum ceasuri întregi te rugai noaptea pentru pătimitorii leprozeriei și pentru lume, bătând nenumărate metanii, înainte ca boala să-ți schilodească și mâinile și picioarele. Pentru aceasta, Celui ce ți-a dat ție putere, cu dragoste sfântă Îi cântăm: Aliluia! 

Icosul 8 

Nevoințele tale monahicești, jertfirea și dragostea pentru semeni, cinstirea Maicii Domnului și a Sfinților, grija și râvna pentru cele sfinte, răbdarea cu care ți-ai purtat boala, cum te-ai predat întru totul voii sfinte a lui Dumnezeu, au făcut din tine un om desăvârșit, care nu s-a certat niciodată cu vreun om și n-a rănit niciodată inima cuiva. Pentru aceasta cântăm ție:  

Bucură-te, că nevoințele tale erau aducătoare de daruri sfinte;  

Bucură-te, că ai fost un model de viețuire pentru Teodor;  

Bucură-te, că prin tine a dobândit și el putere;  

Bucură-te, că a fost martor jertfelor tale;  

Bucură-te, că prin mărturiile lui te cunoaștem și noi;  

Bucură-te, că mucenicia ta se vădește;  

Bucură-te, că jertfele tale ne întăresc duhovnicește;  

Bucură-te, că râvna ta în noi înflorește;  

Bucură-te, că puterea ta ne întărește;  

Bucură-te, că viața ta model de martiraj ne este;  

Bucură-te, că cinstirea ta ne îmbogățește;  

Bucură-te, Sfinte Nichifor, mult pătimitorule, prietenul tuturor în nevoi! 

Condacul 9 

Deși ți-ai pierdut vederea trupească și trupul ți-era de boală mâncat, trăiai cu desăvârșire mult mai înalt și mai frumos. Cântai ca un înger, precum Pantelimon, mitropolitul din Hios, a spus, știind pe de rost troparele și Apostolul, căci ți-era foarte dragă ascultarea de protopsalt. Și seară de seară erai în Paraclisul Sfântului Lazăr, al leprozeriei, unde se adunau bolnavii pentru Pavecernița cu Canonul Maicii Domnului, Maica îndureraților. Pentru aceasta îi cântăm cu dragoste sfântă: Aliluia! 

Icosul 9 

Cei ce te auzeau cântând Axionul rămâneau uimiți și se întrebau: „Ce glas îngeresc este acesta?”. Harul lui Dumnezeu te-nveșmântase sfinte, căci cu cât trupul ajungea mai schilodit, cu atât sufletul se înălța mai mult, căci deși nu spuneai, îngerește vedeai și simțeai. Pentru aceasta cântăm ție:  

Bucură-te, că ai dobândit viață îngerească;  

Bucură-te, că nu mai aveai vreo nevoie trupească;  

Bucură-te, că te-ai depărtat de orice dorință lumească;  

Bucură-te, că sufletul l-ai ajutat să se întărească;  

Bucură-te, că viața ta întreaga lume o s-o cunoască;  

Bucură-te, că mângâiere ești celor ce vor să te cinstească;  

Bucură-te, că ai învățat lumea să nu cârtească;  

Bucură-te, că ai încântat lumea cu cântarea ta îngerească;  

Bucură-te, că ai luminat suflete cu dăruirea ta monahicească;  

Bucură-te, că ne învălui cu mireasma ta cerească;  

Bucură-te, că toți te cinstim și, de praznic, la tine gândim;  

Bucură-te, Sfinte Nichifor, mult pătimitorule, prietenul tuturor în nevoi! 

Condacul 10 

Dar Dumnezeu, care are rânduielile Sale ascunse nouă, a pus capăt acestei boli crunte, așezându-te în rândul martirilor fără de sânge. Și descoperindu-se tratamentul leprei, Sfântul Antim, părintele tău cel împodobit cu multe daruri, te-a trimis la spital în Atena, încredințându-te, la cei 67 de ani ai tăi, spre îngrijire unui alt monah lepros, Evmenie. „Ai mare grijă de comoara pe care ți-a trimis-o Preasfânta, îi scria părintele tău, căci ai să te folosești mult în viața ta de viața lui. Acesta este monah desăvârșit. Și vei fi și tu desăvârșit dacă îi vei sluji până la sfârșitul vieții”. Pentru grija pe care Cei de Sus permanent ți-au purtat-o, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! 

Icosul 10 

Toată viața ta te-ai lăsat întru toate în voia lui Dumnezeu, sfinte, drept care ai simțit mereu pronia Lui în viața ta. Și permanent Dumnezeu a trimis ție cele de trebuință. Deși orb și cu picioarele schilodite și trupul ros de boală, provocându-ți multă durere fizică, ai rămas blând, smerit, lipsit de orice pretenție, cu multă supunere, să nu împovărezi pe cineva. Pentru aceasta, cântăm ție:  

Bucură-te, că 41 de ani rugăciunea ta s-a înălțat în leprozeria din Hios;  

Bucură-te, că Dumnezeu te-a adus la Atena ca nu stea lumina sub obroc;  

Bucură-te, că tot timpul ai fost blând și smerit;  

Bucură-te, că n-ai cerut niciodată nimic, să nu superi pe nimeni;  

Bucură-te, că de tânăr te-ai ridicat deasupra nevoilor omenești;  

Bucură-te, că ai primit și practicat rugăciunea inimii;  

Bucură-te, că mintea ta era în cer;  

Bucură-te, că tuturor radiai pace și blândețe;  

Bucură-te, că luminai pe cei ce te întâlneau;  

Bucură-te, că întăreai pe cei bolnavi;  

Bucură-te, că te rugai pentru cei întristați și încercați;  

Bucură-te, Sfinte Nichifor, mult pătimitorule, prietenul tuturor în nevoi! 

Condacul 11 

S-a dus vestea că în Spitalul de boli infecțioase din Atena este un părinte harismatic, și mulți oameni te-au cercetat, părinte, necunoscuți împovărați de nevoi sau deznădăjduiți. Încă și ierarhii veneau la tine pentru binecuvântare și povețe. Pentru aceasta, slăvim pe Cel ce răsplătește tuturor răbdarea, și Îi cântăm: Aliluia! 

Icosul 11 

S-a întors roata Sfinte Nichifor, tu cel schilodit de boală și orb, aduceai mângâiere celor bolnavi cu sufletul și cu trupul. Bolnavii spitalului și nenumărați străini umpleau mica și sărăcăcioasa ta chilie din spital. Și toți plecau cu pace și nădejde, căci dobândeau sănătate sufletească din preaplinul lumii tale duhovnicești. Pentru aceasta cântăm ție:  

Bucură-te, că ai dobândit trezvia și isihia;  

Bucură-te, că tu cu rugăciunea neîncetată te învredniceai;  

Bucură-te, că aceasta ai primit-o de la părintele tău, Sfântul Antim;  

Bucură-te, că și el o avea de la Cuviosul Pahomie din Hios;  

Bucură-te, că și Sfântul Nectarie de la Eghina tot de la el o avea;  

Bucură-te, că și tu ai predat-o fiului tău duhovnicesc, Părintele Evmenie;  

Bucură-te, că, după mulți ani de cereri, Dumnezeu te-a dăruit lui îndrumător;  

Bucură-te, că toți se hrăneau din dulceața ta duhovnicească;  

Bucură-te, că lucrarea ta sfântă ai lărgit;  

Bucură-te, că pe tineri i-ai învățat cum să se roage;  

Bucură-te, că tu însuți te rugai pentru toți;  

Bucură-te, Sfinte Nichifor, mult pătimitorule, prietenul tuturor în nevoi! 

Condacul 12 

Călătoria ta s-a încheiat, Sfinte, la Atena, în plină desăvârșire, la 74 de ani, când ai plecat la Cei de Sus, înfățisându-te Domnului cu toate roadele nevoințelor tale. Te-au petrecut bolnavii, prietenii, vizitatorii din Biserica Spitalului „Sfinții Doctori fără de arginți” până la mormânt, cu convingerea că te vei ruga pentru ei și în Cer. Pentru aceasta, slăvind pe Cel Care dă cinstire celor ce-L slăvesc, cântăm cu bucurie: Aliluia! 

Icos 12 

Sfințenia ta s-a făcut cunoscută tuturor încă de atunci, Sfinte Nichifor, când s-a scris despre tine: „(…) A fost un monah neagonisitor, lepros, orb și aproape paralizat. Cu toate acestea, privirea sa stinsă era pătrunsă de lumina sfințeniei, buzele sale tremurânde păstrându-și surâsul ceresc până la ultima suflare (…) În pofida anonimatului său (…) a fost o făclie luminoasă a Bisericii lui Hristos.” Și aceasta s-a și adeverit, sfintele tale moaște răspândind o bună mireasmă, dăruiesc acum noian de vindecări și binecuvântări, nouă tuturor celor care te cinstim, indiferent unde ne-am afla. Pentru aceasta cântăm ție:  

Bucură-te, că moaștele tale izvorăsc neîncetat o bună mireasmă;  

Bucură-te, că vii în trup și-i ajuți pe cei bolnavi;  

Bucură-te, că vii aievea la slujbe și intri în Sfântul Altar;  

Bucură-te, că învălui cu mireasma ta pe toți cei care te cinstesc;  

Bucură-te, că faci noian de tămăduiri celor ce‑ți cer ajutorul;  

Bucură-te, că vii în vis aducând mângâieri și încurajări;  

Bucură-te, că alungi duhurile de la cei încercați;  

Bucură-te, că transmiți în vis cele de folos semenilor;  

Bucură-te, că tămăduiești și pe cei cu boli incurabile;  

Bucură-te, că aduci pacea în familii;  

Bucură-te, că răspunzi pe loc chemării, ca și Sfântul Mina;  

Bucură-te, Sfinte Nichifor, mult pătimitorule, prietenul tuturor în nevoi! 

Condac 13 

O, Sfinte al lui Dumnezeu Nichifor, prietenul nostru al tuturor, vino degrab și ajută nouă, celor ce cu drag te chemăm în ajutor, roagă pe Milostivul Dumnezeu să ridice povara încercărilor și neputințelor noastre și să ne dea credință mărturisitoare, ca împreună cu toți sfinții să Îi cântăm: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori). 

Icosul 1 

Ți-ai însușit întru totul credința părinților tăi, simpli în ale lumii, dar bogați în cele înalte, căci mama ta se învrednicise a se ruga și la Locurile Sfinte. Apoi rămânând orfan, ai dus cu tine modelul credinței ca pe o mare comoară în casa bunicului tău, care te-a luat spre îngrijire. Pentru aceasta cântăm ție:  

Bucură-te, că Sfântul Nicolae ți-a fost ocrotitor prin botez;  

Bucură-te, că Maica Domnului te-a binecuvântat la Praznicele Sale;  

Bucură-te, că Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil ocroteau satul tău;  

Bucură-te, că Sfântul Efrem se ruga pentru oamenii locului;  

Bucură-te, că satul avea douăsprezece biserici;  

Bucură-te, de marele dar al nașterii tale;  

Bucură-te, c-ai dobândit mare ocrotire vieții tale;  

Bucură-te, că aceasta a fost temelia jertfelniciei tale;  

Bucură-te, că Sfinții nu te-au părăsit niciodată;  

Bucură-te, că dragostea lor ți-a fost și mamă și tată;  

Bucură-te, că dragostea aceasta o împarți acum cu toată lumea;  

Bucură-te, Sfinte Nichifor, mult pătimitorule, prietenul tuturor în nevoi! 

Condacul 1 

Bineplăcut lui Dumnezeu te-ai făcut de copil sfinte, robit fiind de bucuria creației dumnezeiești a Cretei, în peisajul satului tău muntos și a cântărilor de praznic ale Născătoarei de Dumnezeu în pădurea de castani, pe care le-ai purtat cu tine întreaga viață. Când deschizând larg ușa sufletului tău, te-a pătruns mireasma cea nepieritoare, covârșindu-te, pe care cu dragoste sfântă o împarți acum tuturor. Pentru aceasta cântăm ție: Bucură-te, Sfinte Nichifor, mult pătimitorule, prietenul tuturor în nevoi! 

Apoi se citesc aceste rugăciuni: 

Rugăciune: 

Doamne, Care prin rânduiala Ta cea sfântă, Ți-ai ales prieteni dintre oameni, ca să mijlocească nouă cererile, te rugăm, primește rugăciunile Preacuratei Maicii Tale, ale Sfântului Nichifor Leprosul multpătimitorul și ale tuturor Sfinților Tăi, pentru ca tot omul cel încercat sufletește și trupește să primească mila Ta a toate vindecătoare, iertarea păcatelor și sfântă și nefățarnică credință. 

Apără țara aceasta și poporul ei, păstrând vie până la a doua venire a Ta, dragostea ce ți-o poartă, cinstind pe Preacurata Maica Ta și pe toți Sfinții, cu care slăvindu-Te, să ne mântuim. Amin! 

Rugăciune a celui copleșit de îngrijorare și teamă

Sfinte Părinte Nichifor, iată că spaima, panica și cumplita frică de moarte mă încolțesc, tulburându-mi sufletul și trupul. Nimic din cele ale lumii nu mai are putere să-mi aducă liniște și să facă să înceteze învolburarea și vacarmul lăuntric, de aceea vin înaintea ta, aflând că pe tine te-a dăruit Dumnezeu ca ocrotitor și izbăvitor în vremea acestei boli. Miluiește și tămăduiește neputința mea lăuntrică și slobozește-mă din puterea noianului de gânduri și îngrijorări, căci am înălțat prin frică Babilonul lor, socotind că Dumnezeu nu mai poartă grijă de lume și de fiecare om în parte. Învață-mă a aduce înaintea Domnului tot ce trăiesc lăuntric, ca astfel să nu mă mai ascund în cotloanele cele întunecate ale depărtării de Dumnezeu. Și fie ca, făcând astfel, să mi se lumineze cu lumina cunoștinței și sufletul, și trupul spre însănătoșire deplină, dar și spre încredințare că Domnul Hristos veșnic mă iubește, nemărginit mai mult decât o voi putea face eu vreodată. Amin.

Rugăciune de încredințare în mâinile lui Dumnezeu

Cuvioase Părinte Nichifor, tu ai trecut prin cumplita boală a leprei, iar prin răbdarea și mulțumirea ta către Domnul, te-ai umplut de lumină dumnezeiască și te-ai făcut asemenea sfinților mucenici. Curățește-mă și pe mine de lepra împătimirilor după cele pământești ca, izbăvindu-se sufletul din îndulcirea cea rea, să se izbăvească de duhoarea stricăciunii și a deznădejdii pe care am lucrat-o în fiecare zi a mea, socotindu-L pe Dumnezeu a fi undeva departe și indiferent. Ajută-mă ca măcar acum să-L văd, înțelegându-I cuvintele, ca astfel să mă găsesc pe mine însumi, cel care n-am încetat să mă risipesc în mulțime de deșertăciuni și lucruri de nimic. Pune în mine putere, ca să izbândesc în adâncirea lăuntrică și schimbarea cea bună a minții și astfel, cu dragoste și recunoștință, să îmi încredințez deplin viața în mâinile Domnului, săvârșind aceasta în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin.

Rugăciune obștească pentru toți ce în suferință, pentru toate cadrele medicale și pentru toți cei care îi slujesc, în felurite chipuri, pe cei suferinzi

Sfinte Părinte Nichifor, cu privirea ta cea milostivă cuprinzându-ne, acoperă-ne pe toți cu darul Preasfântului Duh și sădește în sufletele noastre sămânța cea sfântă a dragostei jertfelnice pentru aproapele nostru. Risipește urâciunea răcelii sufletești celei pline de egoism, ca luminându-ne cu binecuvântata mărinimie sufletească, să-i purtăm pe toți în îmbrățișarea noastră lăuntrică și cu rugăciune să primim suspinele și durerile tuturor celor care se află în boală ori în grea mâhnire. Ajută-ne ca nu cumva, cu molima fricii și a patimilor noastre întunecate să-i îmbolnăvim pe cei care, din dragoste pentru aproapele, îl slujesc cu jertfelnicie, iar lor tuturor dăruiește-le putere și înțelepciune ca, prin tot ceea ce vor săvârși, să le strălucească în inimi dragostea lui Dumnezeu pentru om. Încă te rugăm, Sfinte Nichifor, primește-i și mijlocește pentru toți cei care prin această boală se înfățișează înaintea lui Dumnezeu, trecând în veacul cel neclătinat și nepieritor. Amin.

Și cântarea: 

Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și prea nevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse, Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin.