Sfânta Genoveva, ocrotitoarea Parisului

Pentru că pe data de 3 ianuarie calendarul ortodox o sărbătoreşte pe Sfânta Genoveva, vom afla astăzi multe fapte interesante despre viaţa ei şi despre modul în care a salvat de la foamete şi război oraşul Paris (capitala Franţei).

Sfânta Genoveva

S-a născut la Nanterre (aproape de Paris) în jurul anului 422. La vârsta de 6 ani a fost consfinţită lui Dumnezeu de către Sf. Gherman de Auxerre, care era în trecere spre Anglia, unde se răspândise foarte mult erezia pelagiană. 

Când a împlinit 15 ani, Genoveva s-a consfinţit definitiv lui Dumnezeu, cerând să facă parte dintr-un grup de tinere consacrate lui Dumnezeu; acestea, deşi purtau o îmbrăcăminte care le deosebea de celelalte femei, nu trăiau în mănăstiri, ci în casele lor; ele se dedicau muncii de ajutorare a celor lipsiţi şi bolnavi, şi unei vieţi de penitenţă.

 Genoveva şi-a impus un program foarte aspru: se hrănea numai în zilele de joi şi duminică, iar din seara sărbătorii de Bobotează şi până în Joia Mare nu ieşea din camera ei.

Despre Sfânta Genoveva se spune că era o simplă fată de ţăran, născută în oraşul Nanterre din Franţa. Într-un zi, în oraşul Nanterre a sosit sfântul Germain din Auxerre (arhidiacon de Auxerre), care era în drum spre Marea Britanie. El s-a oprit în sat şi a ţinut o predică în care le-a vorbit oamenilor despre Dumnezeu.
 După ce a terminat de vorbit, o copilă în vârstă de şapte ani s-a apropiat de el şi i-a spus că doreşte să-şi închine viaţa lui Dumnezeu. Era Genoveva. El a încurajat-o, spunându-i: „Copila mea, tu să ai inima pură, să crezi în Dumnezeu din toată inima ta şi cu toată fiinţa ta. Să faci cunoscută credinţa lui Dumnezeu şi celorlalţi semeni, iar Domnul îţi va dărui tăria necesară pentru a-ţi îndeplini misiunea“.

Din acel moment, fata a inceput sa se roaga tot mai mult si sa mearga la biserica tot mai des. La un moment dat, suparandu-se pentru programul fetei, mama ei a ridicat mana asupra ei, spre a o pedepsi. In acel moment, femeia si-a pierdut vederea, pe care a redobandit-o abia dupa doi ani de rugaciuni cu pocainta.

După decesul părinţilor ei însă, Genoveva a mers să locuiască cu bunica Luteţia, în Paris. Sfântul Germain i-a dat Genovevei un medalion de bronz ce avea gravat o cruce şi i-a spus fetei să o poarte mereu, că este mult mai folositoare decât orice bijuterie sau colier de aur sau argint.
 Sfânta Genoveva avea să poarte întreaga viaţă acel medalion.La vremea hotarata de Dumnezeu, fata a primit haina monahala din mana epicopului din Paris. Negasind nici o manastire de maici, ea a continuat sa traiasca in casa parinteasca. Dupa adormirea in Domnul a parintilor sai, Sfanta Genoveva a mers la nasa ei.

 La vârsta de 15 ani a depus jurământul de călugărie în timpul unei ceremonii religioase oficiate de episcopul Parisului.
Genovevei îi plăcea să meargă singură în biserică noaptea să se roage.

 S-a întâmplat ca, într-o noapte, în timp ce se ruga, vântul să-i stingă lumânarea. Genoveva a atribuit acest episod diavolului care a încercat să o sperie. Mulţi ani mai târziu, Genoveva avea să apară în diverse picturi ţinând o lumânare în mână, în timp ce în fundalul picturii apare un diavol ce o pândeşte.

Sfânta Genoveva a trecut la Domnul pe 3 ianuarie în anul 512, la numai cinci săptămâni de la moartea regelui Clovis. Mormântul sfintei Genoveva a devenit loc de pelerinaj, pentru că îi erau atribuite minuni chiar şi după trecerea sa la cele sfinte.
Cu toate că, în timpul Revoluţiei Franceze, racla sa şi multe dintre moaştele sale au fost distruse, cultul ei încă se mai păstrează.

Actualmente, sfânta Genoveva este protectoarea oraşului Paris. Numele ei este invocat deseori în dezastre naturale, cum ar fi: inundaţii sau secetă. (Traducere şi adaptare după: www.answers.com) (Iuliana NIŢĂ)Sfanta Genoveva din Paris

Spre sfarsitul vietii sale, sfanta a infruntat o boala grea. Chiar si asa, ea nu a incetat gresele nevointe duhovnicesti pe care le-a iubit toata viata. Slujea din rasputeri saracilor si nu manca decat de doua ori pe saptamana, dar si atunci foarte putin. Ea este cea care a cerut locuitorilor din Paris sa construiasca o biserica peste mormantul Sfantului Denis.

Numele şi cinstirea Sfintei Genoveva - care nu trebuie confundată cu legendara Genoveva de Brabant - sunt foarte populare în Franţa, şi îndeosebi la Paris, al cărei patroană este. Viaţa fecioarei este istorisită în Vita Genovefae (Viaţa Genovevei), scrisă la circa 20 de ani după moartea sa; această biografie, astăzi considerată ca un document vrednic de crezare, deşi nu este în întregime scris la data respectivă, are tonul modest al celui care scrie îndeosebi cu scopul de a încuraja la o viaţă mai bună, dar reuşeşte să aşeze viaţa şi personalitatea sfintei într-un cadru istoric precis.

Abia ajunsă la vârsta de 30 de ani, împrejurările au atras-o în viaţa publică: în anul 451, Parisul era ameninţat de Hunii lui Atila; parizienii se pregăteau de fugă, însă Genoveva i-a convins să rămână în cetate, punându-şi toată încrederea în ocrotirea cerului.Aşa s-a şi întâmplat, dar Genoveva a trecut prin primejdia de a fi linşată de către unii locuitori cuprinşi de spaimă. După respingerea invadatorilor şi-a făcut apariţia chipul înspăimântător al foametei. În această situaţie, Genoveva a urcat pe o corabie şi navigând în sus pe Sena, a adunat cereale de la ţărani şi apoi le-a împărţit cu generozitate. Putem spune că este o vrednică înaintaşă a Sfintei Ioana d'Arc. S-a folosit de prietenia ei cu regii Cilderic şi Clodoveu pentru a obţine graţierea a numeroşi deţinuţi politici.

După ce a murit, în jurul anului 502, pe mormântul ei a fost ridicată o modestă bisericuţă de lemn, care a format primul germen al unei abaţii celebre, transformată apoi în bazilică de către Ludovic al XV-lea. Sfânta Genoveva era invocată în chip deosebit în timpuri de mari calamităţi, ca ciuma; de asemenea, prin mijlocirea ei se făceau rugăciuni pentru ploaie, şi se cerea ajutorul cerului împotriva inundaţiilor Senei. În timpul Revoluţiei Franceze, o parte din relicve au fost distruse, iar bazilica a fost transformată în mausoleu pentru francezii iluştri, dându-i-se numele de Pantheon.

Cinstirea Sfintei Genoveva a continuat în biserica vecină, numită Sfântul Ştefan de pe Munte.

Numele Genoveva este de origine germanică. Se deosebesc în el două elemente, dintre care al doilea, cel puţin, este foarte clar şi vine de la Wifa, "doamnă" - din care a derivat wife în engleză şi Weib în germană. Primul element al cuvântului Genoveva ar putea proveni de la cuvântul celtic geno = neam, cuvânt înrudit cu latinescul genus. Împreună ar însemna "doamnă de neam nobil".

Sfanta ii indemna pe toti sa vina in pelerinaj la mormintele sfintilor si sa se roage. Odata, pe vreme furtunoasa, Sfanta Genoveva a mers in pelerinaj cu o lumanare aprinsa in mana, iar lumanarea nu s-a stins. S-a aratat facatoare de minuni inca din timpul vietii sale.

Sfanta Genoveva a trait optzeci de ani si a adormit in Domnul in jurul anului 502, inconjurata fiind de dragostea si evlavia intregului popor. Pe mormantul ei a fost ridicata o modesta biserica de lemn, transformata in bazilica de catre Ludovic al XV-lea.

In anul 1793, cinstitele ei Moastele au fost arse aproape in intregime și aruncate in raul Sena, de catre revolutionari, iar bazilica a fost transformata in mausoleu pentru francezii ilustri, dandu-i-se numele de Pantheon. Cinstirea ei a continuat in biserica vecina, numita Sfantul Stefan de pe Munte.

Sfanta Genoveva este praznuita de Biserica Ortodoxa in ziua de 3 ianuarie. Ea este invocata in chip deosebit in timpuri de mari calamitati. Prin mijlocirea ei se fac rugaciuni pentru ploaie si se cere ajutor impotriva inundatiilor.