ACATISTUL SFINTEI CUVIOASE SINCLITICHIA

 ACATISTUL SFINTEI CUVIOASE SINCLITICHIA 

                   

              5 ianuarie

Rugăciunile începătoare

De este preot, începe aşa :

Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Iar de nu este preot, se zice :

Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!

Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, Care pretutindeni eşti şi pe toate le împlineşti, Vistierul Bunătăţilor şi Dătătorule de Viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte Bunule sufletele noastre!

Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fără-De-Moarte, miluieşte-ne pe noi! (de 3 ori)

Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin!

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi! Doamne, curăţeşte păcatele noastre! Stǎpâne, iartă fărădelegile noastre! Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru Sfânt Numele Tău!

Doamne miluieşte! (de 3 ori)

Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin!

Tatǎl nostru, Carele eşti în Ceruri, sfinţească-se Numele Tău, vie Împărăţia Ta, facă-se Voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră, cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri! Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbǎveşte de cel viclean! Amin!

Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi! Amin 

Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca unui Stăpân, noi păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi!

Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh!

Doamne, miluieşte-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un Milostiv şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul Tău; toţi lucrul mâinilor Tale şi Numele Tău chemăm.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin!

Uşa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne izbăvim prin tine de nevoi, că tu eşti mântuirea neamului creştinesc.

Cred întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, al tuturor celor văzute şi nevăzute.

Şi întru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toţi vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut; Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.

Care pentru noi, oamenii, şi pentru a noastră mântuire S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara, şi S-a făcut om.

Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat, şi a pătimit şi S-a îngropat.

Şi a înviat a treia zi, după Scripturi.

Şi S-a înălţat la ceruri, şi şade de-a dreapta Tatălui.

Şi iarăşi va să vină cu slavă, să judece viii şi morţii, a Cărui împărăţie nu va avea sfârşit.

Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat si slăvit, Care a grăit prin prooroci.

Întru una, sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică.

Mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor.

Aştept învierea morţilor;

Şi viaţa veacului ce va să vie. Amin!

Doamne miluiește! (de 12 ori)

Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin!

Veniţi să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu! (o închinăciune)

Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu! (o închinăciune)

Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Însuşi Hristos, Împăratul şi Dumnezeul nostru! (o închinăciune)

Psalmul 142

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioşia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morţii cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine şi inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. 

Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-Ţi întoarce faţa Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor care se coboară în mormânt. Fă să aud dimineaţa Mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. 

Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învaţă-mă să fac Voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău Cel Bun să mă povăţuiască la pământul dreptăţii. Pentru Numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău. 

Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin!

Aliluia, aliluia, aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeule!

Aliluia, aliluia, aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeule!

Aliluia, aliluia, aliluia, Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!

Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă, bine este cuvântat Cel ce vine întru Numele Domnului! (de 3 ori)

Doamne miluiește ( de 3 ori) Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin!

Psalmul 50

Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte; că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda pe mine de la faţa Ta şi Duhul Tău cel Sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa Lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului şi să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.

CONDACUL 1

Minte umbrită de înşelăciune având eu şi fiind cu totul străin de podoaba smeritei cugetări în strălucirea căreia Se înfăţişează Chipul lui Hristos, cum voi îndrăzni a aduce cîntări celei ce cu toiagul înţelepciunii dumnezeieşti a sfărâmat capul şarpelui? Ci, te rog pe tine, Cuvioasă Sinclitichia, prin rugăciunile tale, să mă faci vrednic cântării de: Aliluia!

ICOSUL 1

În inima ta ascultând cu înţelepciune adierile line ale Duhului şi glasul Mirelui dumnezeiesc, ai urmat cărările voinţei Tatălui şi depărtându-te de toată înşelăciunea lumii, ţi-ai împodobit sufletul cu cununile nevoinţelor sihăstreşti, pentru care noi, smeriţii, te fericim:

Bucură-te, plinitoare a voinţei dumnezeieşti ;

Bucură-te, podoaba cea strălucită a sihăstriei ;

Bucură-te, izvorul pururea curgător al înţelepciunii dumnezeieşti;

Bucură-te, lepădarea jugului lumii ;

Bucură-te, căutarea frumuseţilor dumnezeieşti ;

Bucură-te, vas cinstit al cugetărilor înţelepciunii ;

Bucură-te, odihnirea la limanul mântuirii ;

Bucură-te, tăierea legăturilor patimilor cu sabia rugăciunii ;

Bucură-te, împodobirea sufletului cu străluciri îngereşti ;

Bucură-te, călătorie pe muntele desăvârşirii ;

Bucură-te, curăţirea vasului inimii ;

Bucură-te, sălaş al virtuţilor mântuitoare ;

Bucură-te, Cuvioasă Sinclitichia, candela cea nestinsă a rugăciunii!

CONDACUL al 2-lea

Deşi părinţii te sileau spre nunta cea legiuită şi mulţi tineri priveau spre darul frumuseţii tale fireşti şi spre avuţia cea multă, nu te-ai învoit cu sfaturile lor, ci cu gândul înaintai în cămările cele mai tainice ale inimii şi râvnind nunta cea cerească, cu osârdie cântai Mirelui Hristos: Aliluia!

ICOSUL al 2-lea

Toate frumuseţile acestei lumi nu ţi-au clintit privirea inimii de la icoana Celui Ce este Frumuseţea Cea negrăită a serafimilor, ci, întraripându-te cu dumnezeiescul dor înaintea Celui Ce şade pe scaunul heruvimilor aduceai curgerile gândurilor smerite, ca să afli odihna mântuirii; iar noi cugetând la înţelepciunea ta, îţi cântăm în taina inimii unele ca acestea:

Bucură-te, lepădarea îndulcirilor înşelătoare ale lumii ;

Bucură-te, vas de taină al insuflărilor Treimii ;

Bucură-te, înaintare spre Cel Neapropiat cu aripile rugăciunii ;

Bucură-te, trecerea gândurilor cereşti prin porţile inimii ;

Bucură-te, intrare grabnică prin uşa Împărăţiei ;

Bucură-te, chimval chemător la dorul veşniciei ;

Bucură-te, cuget neînfricoşat de valurile lumii ;

Bucură-te, călătoare pe căile desăvârşirii ;

Bucură-te, râvnitoarea bunătăţilor cereşti ;

Bucură-te, icoană a vieţuirii sihăstreşti ;

Bucură-te, întăritoare pe calea nevoinţelor ;

Bucură-te, cunună a cuvioaselor femei ;

Bucură-te, Cuvioasă Sinclitichia, candela cea nestinsă a rugăciunii!

CONDACUL al 3-lea

După moartea părinţilor tăi trupeşti, fiind cu totul ocrotită de mâna părintească a Ziditorului tuturor, ai urmat şoaptelor Duhului ce veseleau inima ta. Împărţind averea săracilor, te-ai dus să dobândeşti comoara cerească întru sărăcia ce împodobeşte viaţa călugărească, în cântarea neîncetată de: Aliluia!

ICOSUL al 3-lea

Floarea trupului s-a veştejit, petrecând tu în arşiţa nevoinţelor postului, dar sufletul şi mai mult s-a înălţat întru curăţie, împodobindu-se cu miresmele tainice ale nepătimirii. Cu pietrele rugăciunilor sfinţite de Piatra vieţii ţi-ai întărit casa sufletului, depărtându-te de rudenii, iar noi grăim unele ca acestea:

Bucură-te, încununarea cu nevoinţele sihăstreşti;

Bucură-te, înfrumuseţarea sufletului prin osteneala rugăciunii;

Bucură-te, stâncă a credinţei netulburată de valurile ispitelor;

Bucură-te, nimicitoarea cugetelor deşarte;

Bucură-te, veselia fecioarelor înţelepte;

Bucură-te, împodobirea cămării inimii cu gânduri curate;

Bucură-te, depărtarea de legăturile lumii;

Bucură-te, ruşinarea vrăjmaşului neîmpăcat;

Bucură-te, petrecere neîncetată pe căile rugăciunii;

Bucură-te, smerenie ce pecetluieşte faptele bune;

Bucură-te, îndulcirea de mireasma Vieţii;

Bucură-te, zbor deasupra deşertăciunilor lumii;

Bucură-te, Cuvioasă Sinclitichia, candela cea nestinsă a rugăciunii!

CONDACUL 4

Cu nevoinţe mai presus de fire potolind săltările trupului, te-ai învrednicit a-ţi veseli sufletul cu săltările îngereşti ale bucuriei, având întăritoare pe cărarea nevoinţei cetele puterilor cereşti, care uimite de curăţia şi strălucirea sufletului tău, te învăţau cum să aduci Stăpânului tuturor cântarea îngerească: Aliluia!

ICOSUL al 4-lea

Cu acoperământul rugăciunii împodobindu-ţi sufletul, ţi-ai întărit mintea cu coiful credinţei pornit din nădejde şi dragoste, şi neslăbind în luptă, cu puterea numelui lui Hristos ai zdrobit capetele gândurilor deşarte, pentru care te rugăm a da mână de ajutor în războiul duhovnicesc şi nouă celor ce-ţi cântăm:

Bucură-te, surpătoarea vrăjmaşului nevăzut;

Bucură-te, stâncă nebiruită a înţelepciunii;

Bucură-te, vas lucrat spre slava Treimii;

Bucură-te, izvor al rugăciunii neîncetate;

Bucură-te, ruşinarea asupritorilor cu tăria cugetului smerit;

Bucură-te, povăţuitoare spre limanurile nepătimirii;

Bucură-te, scoaterea din mijlocul deşertăciunilor lumii;

Bucură-te, chemarea celor aleşi la nevoinţa sihăstriei;

Bucură-te, înger în trup împodobit cu cununa veşniciei;

Bucură-te, hrănirea sufletului cu pâinea rugăciunii;

Bucură-te, adăparea din Izvorul vieţii nesfârşite;

Bucură-te, împodobirea minţii cu smerite cuvinte;

Bucură-te, Cuvioasă Sinclitichia, candela cea nestinsă a rugăciunii!

CONDACUL al 5-lea

Cu întreagă înţelepciune ocârmuindu-ţi corabia sufletului şi având într-ajutor adierile line ale Duhului, ai ajuns la limanul mântuirii, de unde te rogi cu stăruinţă pentru întărirea Corabiei lui Hristos, având sprijintoare ceata îngerilor ce aduc neîncetat cântarea de: Aliluia!

ICOSUL al 5-lea

Asemenea lui Iov te-ai arătat în răbdarea bolilor trupeşti pe care vrăjmaşul neamului omenesc le-a adus asupra ta ca să-ţi încerce credinţa. Fiind încinsă cu puterea Cuvântului, tăria sufletului nu ţi-a slăbit, ci cu smerenie ai purtat povara durerilor de plămâni şi de măsea, răpirea glasului şi tăierea somnului, pentru care te lăudăm aşa:

Bucură-te, floare strălucită a sihăstriei;

Bucură-te, comoară bine tăinuită a înţelepciunii;

Bucură-te, chemarea tuturor la mântuire cu trâmbiţa Duhului;

Bucură-te, îndemnătoare spre dobândirea smeritei cugetări ;

Bucură-te, carte a insuflărilor Duhului;

Bucură-te, împodobirea inimii cu slovele Cuvântului ;

Bucură-te, stâlpul cel neclintit al sihăstriei;

Bucură-te, podoaba cea cinstită a fecioriei;

Bucură-te, povăţuitoarea monahiilor pe căile înţelepciunii;

Bucură-te, desprinderea gândului de deşertăciunile lumii;

Bucură-te, înălţarea minţii spre vederi cereşti;

Bucură-te, nimicirea cugetelor trupeşti;

Bucură-te, Cuvioasă Sinclitichia, candela cea nestinsă a rugăciunii!

CONDACUL al 6-lea

Cu rugăminţi stăruitoare fecioarele împreună nevoitoare cereau de la tine a le face părtaşe darului cuvântului dăruit ţie de Însuşi Cuvântul vieţii, dar cu izvoare de lacrimi pornite din adâncul inimii smerite pecetluiai tăcerea ta, prin acestea acoperind curgerile de: Aliluia!

ICOSUL al 6-lea

Nemairăbdând întristarea sufletelor necăjite de lipsa “apei cuvintelor înţelepciunii”, ţi-ai plecat gândul inimii spre milostivire şi ai început a-ţi deschide gura ta spre slava lui Dumnezeu. În acest chip, ai dăruit din destul tuturor “picăturile Duhului” cele ce vindecau rănile inimilor şi le făceau mai osârduitoare spre virtute, pentru care primeşti de la noi mulţumiri ca acestea:

Bucură-te, vas din care ne adăpăm cu apa înţelepciunii;

Bucură-te, iubire alergătoare înaintea smereniei;

Bucură-te, sălaş al cuvintelor Luminii;

Bucură-te, zidirea cetăţilor sufletelor prin cuvânt;

Bucură-te, povăţuitoare pe cărările mântuirii;

Bucură-te, tămăduirea neputinţelor sufleteşti ;

Bucură-te, maică duhovnicească ce ne hrănești cu pâinea înţelepciunii;

Bucură-te, pildă de biruinţă împotriva patimilor firii;

Bucură-te, alungarea norului întristărilor sufletului;

Bucură-te, mijlocitoare spre punerea începutului pocăinţei;

Bucură-te, întărirea inimii pe piatra credinţei;

Bucură-te, îndemnătoare spre cumpătare;

Bucură-te, Cuvioasă Sinclitichia, candela cea nestinsă a rugăciunii!

CONDACUL al 7-lea

Fecioarele cele căutătoare ale mărgăritarelor înţelepciunii luând aminte la cuvintele tale pornitu-s-au cu lacrimi şi osteneală, după sfatul tău, ca să aprindă în inimi făclia dumnezeieştii iubiri şi îngrădindu-se cu lepădarea de sine şi cugetarea la moarte cântau Domnului: Aliluia!

ICOSUL al 7-lea

,,Comoara arătându-se, se împuţinează, aşa şi fapta cea bună, făcându-se cunoscută şi vădită, se pierde.” Cu astfel de cuvinte îndemnând pe căutătorii comorii mântuirii să se păzească de mândrie, i-ai îndemnat a primi ocările cele pricinuitoare de cununile bucuriei, iar noi, neputincioşii, cerându-ţi darul gândurilor smerite îţi cântăm aşa:

Bucură-te, ascunderea câştigului faptelor bune;

Bucură-te, înmulţirea darurilor mântuirii;

Bucură-te, urmarea Celui cu inimă smerită;

Bucură-te, pildă neîncetată spre pocăinţă;

Bucură-te, suirea scării faptelor bune;

Bucură-te, sprijinitoare pe cărările mântuirii ;

Bucură-te, aur ascuns în pământul gândurilor smerite;

Bucură-te, îndreptarea celor greşiţi;

Bucură-te, vistierie a înţelepciunii duhovniceşti;

Bucură-te, izgonitoare gândurilor mândriei;

Bucură-te, călăuzitoarea celor lipsiţi de pricepere;

Bucură-te, milostivire neîmpuţinată dăruită celor neştiutori;

Bucură-te, Cuvioasă Sinclitichia, candela cea nestinsă a rugăciunii!

CONDACUL al 8-lea

Privegherea cu rugăciunea minţii o ai arătat drept lucrare neîncetată prin care rămâne nedărâmată casa sufletului. Luând aminte la învăţăturile tale, te rugăm a ne ajuta a pune temelia rugăciunii, a ne întări acoperământul credinţei şi a păzi ferestrele simţurilor de viforul ispitelor vrăjmaşului, ca netulburaţi să aducem Stăpânului lauda: Aliluia!

ICOSUL al 8-lea

Ascultarea o ai arătat mai presus de jertfă şi cale a mântuirii tuturor, iar pentru cei cu mintea stricată de gândurile mândriei doctorie ai arătat, pe lângă ascultare, smerita cugetare, certarea şi luarea aminte la vieţile Sfinţilor. Noi, cei înconjuraţi din toate părţile de fiarele gândurilor slavei deşarte, plecăm genunchii inimii înaintea ta, ca să ne ajuţi în nesuferitul război, liniştind potopul gândurilor noastre, ca să-ţi cântăm cu pace:

Bucură-te, mângâierea celor răniţi de slava deşartă;

Bucură-te, tămăduirea celor nepricepuţi în lupta duhovnicească;

Bucură-te, ridicarea celor căzuţi în deznădăjduire;

Bucură-te, surpătoarea gândurilor deşarte;

Bucură-te, îndemnătoare spre ascultare desăvârşită;

Bucură-te, culegătoarea roadelor pustniciei acoperite de smerenie ;

Bucură-te, neîncetată amintire a neputinţelor, spre mântuire;

Bucură-te, doctorie pentru ridicarea celor amorţiţi de mândrie;

Bucură-te, tăierea gândurilor rele cu ascuţişul cugetului smerit;

Bucură-te, arătarea înţelepciunii duhovniceşti;

Bucură-te, zdrobirea vrăjmaşului cu tăria gândului umilit;

Bucură-te, liniştea sufletelor prigonite de viforul ispitelor;

Bucură-te, Cuvioasă Sinclitichia, candela cea nestinsă a rugăciunii!

CONDACUL al 9-lea

Pe cei din viaţa de obşte i-ai îndrumat spre ascultarea ce făgăduieşte smerita cugetare, iar pe cei ce pot trece cu vederea toate deşertăciunile lumii i-ai îndreptat spre pustinica cea dumnezeiască, cea de dreaptă socoteală îngrădită, ca toţi într-un glas al inimii să cânte Mântuitorului şi Îndreptătorului tuturor: Aliluia!

ICOSUL al 9-lea

Smerita cugetare o ai arătat necesară mântuirii tuturor, zid nesurpat înaintea tuturor faptelor bune, acoperământ tainic al sufletului şi al cuvântului înţelept, cu care S-a îmbrăcat Însuşi Cel Ce a zis: Învăţaţi-vă de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima. Cunoscând această virtute cetate nebiruită de săgeţile vrăjmaşului, dobândită prin răbdarea defăimărilor, cu piatra rugăciunii tale aşează şi în inima noastră deprinderea gândului smerit, ca să-ţi dăruim în schimb flori versuitoare:

Bucură-te, pildă neîncetată către smerita cugetare;

Bucură-te, cheie ce ne descuie vistieriile înţelepciunii;

Bucură-te, gură deschisă spre propovăduirea Celui smerit;

Bucură-te, ajutătoare la zidirea temeliei faptelor bune;

Bucură-te, lăcaş întărit prin legătura Duhului;

Bucură-te, cer însufleţit de stelele gândurilor smerite ;

Bucură-te, lumină povăţuitoare la tainele Împărăţiei;

Bucură-te, lucrătoarea faptelor bune întru umilinţa inimii;

Bucură-te, surpătoarea gândurilor mândriei;

Bucură-te, oglindă a frumuseţilor veşniciei;

Bucură-te, pildă de lucrare duhovnicească;

Bucură-te, descoperitoarea tainelor credinţei;

Bucură-te, Cuvioasă Sinclitichia, candela cea nestinsă a rugăciunii!

CONDACUL al 10-lea

Calea întreitei naşteri o ai arătat ca pricinuitoare a mântuirii sufletelor, pe lângă naşterea trupească descoperind şi pe cele ce ne suie de la pământ la cer – naşterea prin dumnezeiasca baie a Botezului şi cea întru lacrimile pocăinţei. De cea din urmă te rugăm a ne face şi pe noi părtaşi, prin mijlocirea rugăciunii tale, ca să cântăm Domnului: Aliluia!

ICOSUL al 10-lea

Povăţuit-ai pe miresele lui Hristos să-şi lumineze sufletele cu faptele bune, să poarte pe cap cununa făurită din împletiturile virtuţilor, să pună împrejurul grumazului podoaba smeritei cugetări şi să se încingă cu întreaga înţelepciune spre a sluji la masa duhovnicească, aducând ca hrană rugăciuni şi cântări de psalmi; străini fiind noi de vieţuirea cea îngerească din cuptorul inimii scoatem smerite cântări ca acestea:

Bucură-te, mireasă a Mirelui înţelepciunii ;

Bucură-te, curăţie a minţii strălucite de raza Duhului;

Bucură-te, deschizătoarea uşilor pocăinţei;

Bucură-te, purtătoare a cheii înţelepciunii;

Bucură-te, pridvor al tainelor Luminii;

Bucură-te, râvnă aprinsă spre toată fapta cea bună ;

Bucură-te, cămară luminată de Soarele dreptăţii;

Bucură-te, moştenitoare a cununilor Vieţii;

Bucură-te, grijă neîncetată pentru curăţia inimii;

Bucură-te, surparea vrăjmaşului prin osteneala rugăciunii;

Bucură-te, stea călăuzitoare la pământul înţelepciunii;

Bucură-te, omorârea patimilor cu arma Crucii;

Bucură-te, Cuvioasă Sinclitichia, candela cea nestinsă a rugăciunii!

CONDACUL al 11-lea

Privind la chipul nunţii lumeşti sfătuit-ai pe cele împreună lucrătoare în pământul mântuirii să caute a fi plăcute Mirelui ceresc, spălându-şi întinăciunea păcatelor cu pustnicia ostenitoare şi îmbrăcându-se cu hainele cele duhovniceşti, spre a putea cânta cu îngerii: Aliluia!

ICOSUL al 11-lea

Ca un crin al înţelepciunii lui Hristos răsărind în pământul sihăstriei şi fiind luminată de raza Duhului, te-ai făcut odihnitoare a gândului Tatălui şi prin mireasma faptelor tale bune te-ai făcut mireasă a Mirelui nenuntit Hristos, atrăgând la limanul mântuirii pe fiii cei rătăciţi, te-ai învrednici a primi de la noi cântări ca acestea:

Bucură-te, răbdarea suferinţelor lui Iov;

Bucură-te, diamant strălucit al înţelepciunii;

Bucură-te, vindecarea celor răniţi de patimi;

Bucură-te, păzitoarea tuturor de căderea în păcat;

Bucură-te, răbdarea focului mădularelor dinlăuntru;

Bucură-te, pildă de smerenie prin pătimirea bolilor ;

Bucură-te, vindecarea sufletelor rănite prin vederea rănilor tale trupeşti ;

Bucură-te, ridicarea celor căzuţi în dureri cumplite;

Bucură-te, luminarea minţii cu gânduri smerite;

Bucură-te, ruşinarea vrăjmaşului neîmpăcat;

Bucură-te, mângâierea sufletului cu raza rugăciunii;

Bucură-te, povăţuitoare spre înălţimea nepătimirii;

Bucură-te, Cuvioasă Sinclitichia, candela cea nestinsă a rugăciunii!

CONDACUL al 12-lea

Arătând dragostea ca cea mai mare între bunătăţile vrednice de împodobirea sufletului, te-ai depărtat de căile mâniei ce întunecă sufletul şi arătând vorbirea de rău ca cea mai osânditoare patimă, ai învăţat pe cele împreună slujitoare Cuvântului să cânte neîncetat cu glasul inimii lui Dumnezeu: Aliluia!

ICOSUL al 12-lea

Când se apropia încununarea biruinţelor tale văzut-ai mulţime de îngeri, în strălucirea unei lumini negrăite, aproape de uşile raiului, şi cunoscând că peste trei zile aveai să părăseşti această lume şi să te înfăţişezi Sfintei Treimi, ai vestit celor ce te îngrijeau de apropierea sfârşitului tău pe acest pământ. Noi însă, punându-ne nădejdea în mijlocirile tale pentru noi, către Cel Preaînalt, din adâncul inimii îţi grăim:

Bucură-te, floare ce împodobeşte priveliştea sihăstriei ;

Bucură-te, mireasmă tainică a înţelepciunii;

Bucură-te, risipitoarea vrăjmaşilor netrupeşti;

Bucură-te, nor al rugăciunii ce picură gânduri dumnezeieşti;

Bucură-te, întărirea inimilor neputincioase;

Bucură-te, sălaş sfinţit al gândurilor îngereşti;

Bucură-te, împreună nevoitoare cu îngerii pe scara slavoslovirii;

Bucură-te, mijlocitoare neînfruntată a noastră spre dobândirea mântuirii;

Bucură-te, podoabă scumpă în vistieria lui Hristos;

Bucură-te, arătătoarea hotarelor înţelepciunii;

Bucură-te, armă nebiruită împotriva vrăjmaşilor nevăzuţi;

Bucură-te, nume preadulce înrourat de Numele dumnezeiesc;

Bucură-te, Cuvioasă Sinclitichia, candela cea nestinsă a rugăciunii!

CONDACUL al 13-lea

O, Cuvioasă maică Sinclitichia, podoaba pustiei cea sălăşluită acum în cămările îngereşti, care până la marginile lumii ai strălucit prin faptele şi cuvintele tale de Duhul însuflate, împodobeşte şi inima mea sărăcită de viforul gândurilor rele cu stâlpii smeritei cugetări; fii mie totdeauna ocrotitoare nevăzută în lupta cea duhovnicească, acoperindu-mă cu veşmântul rugăciunilor tale, ca fără de ruşine să stau înaintea lui Dumnezeu şi primind iertare prin mijlocirea ta, să-I cântăm împreună: Aliluia! (de trei ori)

ICOSUL 1

În inima ta ascultând cu înţelepciune adierile line ale Duhului şi glasul Mirelui dumnezeiesc, ai urmat cărările voinţei Tatălui şi depărtându-te de toată înşelăciunea lumii, ţi-ai împodobit sufletul cu cununile nevoinţelor sihăstreşti, pentru care noi, smeriţii, te fericim:

Bucură-te, plinitoare a voinţei dumnezeieşti ;

Bucură-te, podoaba cea strălucită a sihăstriei ;

Bucură-te, izvorul pururea curgător al înţelepciunii dumnezeieşti;

Bucură-te, lepădarea jugului lumii ;

Bucură-te, căutarea frumuseţilor dumnezeieşti ;

Bucură-te, vas cinstit al cugetărilor înţelepciunii ;

Bucură-te, odihnirea la limanul mântuirii ;

Bucură-te, tăierea legăturilor patimilor cu sabia rugăciunii ;

Bucură-te, împodobirea sufletului cu străluciri îngereşti ;

Bucură-te, călătorie pe muntele desăvârşirii ;

Bucură-te, curăţirea vasului inimii ;

Bucură-te, sălaş al virtuţilor mântuitoare ;

Bucură-te, Cuvioasă Sinclitichia, candela cea nestinsă a rugăciunii!

CONDACUL 1

Minte umbrită de înşelăciune având eu şi fiind cu totul străin de podoaba smeritei cugetări în strălucirea căreia Se înfăţişează Chipul lui Hristos, cum voi îndrăzni a aduce cîntări celei ce cu toiagul înţelepciunii dumnezeieşti a sfărâmat capul şarpelui? Ci, te rog pe tine, Cuvioasă Sinclitichia, prin rugăciunile tale, să mă faci vrednic cântării de: Aliluia!

Otpustul:

Cuvine-se, cu adevărat, să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și Preanevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești cea mai cinstită decât Heruvimii și mai slăvită, fără de asemănare, decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale, ale Sfintei Cuvioase Sinclitichia şi ale tuturor Sfinţilor, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi! Amin!