Acatistul Sfântului Nifon, Episcop de Constantiana

Preotul dă obișnuita binecuvântare:

Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Strana: Amin.

Iar dacă nu este preot, se zice:

În Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin!

Apoi Rugăciunile începătoare:

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi. (de trei ori cu trei închinăciuni)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluiește. (de 3 ori)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Preotul: Că a Ta este împărăția și puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Strana: Amin.

iar de nu este preot, se zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-ne pe noi. Amin.

Apoi Troparele de umilință, glasul al șaselea:

Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că nepricepându-ne de niciun răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca unui Stăpân, noi păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Doamne, miluieşte-ne pe noi că întru Tine am nădăjduit, nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un milostiv şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul Tău, toţi lucrul mâinilor Tale şi numele Tău chemăm.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

A Născătoarei de Dumnezeu:

Uşa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne izbăvim prin tine din nevoi, că tu eşti mântuirea neamului creştinesc.

Apoi Crezul:

Cred întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, văzutelor tuturor şi nevăzutelor.

Şi întru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut, mai înainte de toţi vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.

Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara şi S-a făcut om.

Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat şi a pătimit şi S-a îngropat.

Şi a înviat a treia zi, după Scripturi.

Şi S-a înălţat la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui.

Şi iarăşi va să vină cu slavă, să judece viii şi morţii, a Cărui Împărăţie nu va avea sfârşit.

Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă făcătorul, Care de la Tatăl purcede, Cela Ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit prin prooroci.

Întru una, sfântă, sobornicească şi apostolească (apostolică) Biserică.

Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor.

Aştept învierea morţilor.

Şi viaţa veacului ce va să fie. Amin.

Doamne, miluiește. (de 12 ori)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Veniți să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu!

Veniți să ne închinăm și să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu!

Veniți să ne închinăm și să cădem la Însuși Hristos, Împăratul și Dumnezeul nostru! (cu trei închinăciuni)

Psalmul 142:

1. Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi‑mă, întru dreptatea Ta.

2. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu‑i drept înaintea Ta.

3. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu‑m‑a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri.

4. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu.

5. Adusu‑mi‑am aminte de zilele cele de demult; cugetat‑am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m‑am gândit.

6. Întins‑am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat.

7. Degrab auzi‑mă, Doamne, că a slăbit duhul meu, nu‑Ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt.

8. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea; arată‑mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu.

9. Scapă‑mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne.

10. Învață‑mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu; Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății.

11. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește‑mi viață, întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu.

12. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeule!

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie! (cu trei închinăciuni)

Dumnezeu este Domnul și S-a arătat nouă. Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului. (de trei ori)

Troparul Sfântului Nifon, Episcop de Constantiana

Glasul al 3-lea

Făcându-te cinstit lăcaș al dumnezeiescului har, Nifone, te-ai arătat păstor al Bisericii, de Dumnezeu chemat; chipuri de pocăință ai învățat și te-ai îmbogățit cu darul nepătimirii, Părinte cuvioase, roagă-L pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască mare milă.

Doamne, miluiește. (de 12 ori)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Psalmul 50:

1. Miluiește‑mă, Dumnezeule, după mare mila Ta.

2. Și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea.

3. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește.

4. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea.

5. Ție Unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu.

6. Că iată, întru fărădelegi m‑am zămislit și în păcate m‑a născut maica mea.

7. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi‑ai arătat mie.

8. Stropi‑mă‑vei cu isop și mă voi curăți; spăla-mă‑vei și mai vârtos decât zăpada mă voi albi.

9. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se‑vor oasele mele cele smerite.

10. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge‑le.

11. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele.

12. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău Cel Sfânt nu‑L lua de la mine.

13. Dă‑mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește.

14. Învăța‑voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce.

15. Izbăvește‑mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura‑se‑va limba mea de dreptatea Ta.

16. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta.

17. Că de ai fi voit jertfă, Ți‑aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi.

18. Jertfa lui Dumnezeu, duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi.

19. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului.

20. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.

Condacul 1

Iubitorului de adâncă smerenie, Cuviosului Părintelui nostru Nifon, cu evlavie să-i aducem cântare de laudă, pe care, pentru simplitatea vieții sale smerite, Scumpul nostru Mântuitor a poruncit tuturor îngerilor și arhanghelilor să-l pomenească neîntrerupt la jertfa lor cea înțelegătoare, și din inimă să-i zicem: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nifon, care îndeosebi smerenia ai iubit!

Icosul 1

Domnul Iisus Hristos te-a înzestrat cu har deosebit zicând: „Celui ce va pomeni numele tău în rugăciunea sa acasă sau în biserică îi voi sta în ajutor în toate primejdiile și necazurile, și îndeosebi în clipele cele din urmă ale vieții sale”. Pentru aceasta noi cu credință îți cântăm:

Bucură-te, ierarhul Mântuitorului Hristos;

Bucură-te, că din copilărie ai fost evlavios;

Bucură-te, că la învățătura Sfintei Scripturi ai fost sârguincios;

Bucură-te, că și din Viețile Sfinților ai aflat mult folos;

Bucură-te, că la o vârstă așa de tânără aveai minte și înțelepciune de bătrân;

Bucură-te, că în chip deosebit aveai mare dragoste față de săraci;

Bucură-te, că te-ai convins de lupta crâncenă ce trebuie dusă pentru a scăpa de focul cărnii;

Bucură-te, că fiind prins de puterea obișnuinței păcatului, nu te-ai deznădăjduit;

Bucură-te, că ai înfruntat pe satana zicând: „Anatema ție, duh viclean și necurat!”;

Bucură-te, că te-ai cutremurat pentru păcatele tale și te-ai mirat de îndrăzneala diavolului care te împiedicase să te rogi;

Bucură-te, că, suspinând în adâncul inimii, ai zis: „Preasfântă Născătoare de Dumnezeu Fecioară, Maica milei și a îndurării, milostivește-te spre mine, păcătosul, și mă miluiește!”;

Bucură-te, că ai simțit mare mângâiere când Maica Domnului te-a privit cu veselă și blândă față;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nifon, care îndeosebi smerenia ai iubit!

Condacul al 2-lea

Având ocrotitoare pe Maica Domnului, ori de câte ori greșeai cu ceva, îți mărturiseai greșeala în fața icoanei sale, de la care primeai iertare și mângâiere, pe care și noi primindu-le prin Taina Pocăinței, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Arătându-ți-se în vis, întâiul Mucenic și Arhidiacon Ștefan ți-a zis: „Bucură-te, Nifone, robule al lui Dumnezeu. Frumoasă este viața ta, dar ai întinat-o cu vorbe deșarte și cu înjurături. Dar, dacă te vei lupta să biruiești pe vicleanul diavol care te îndeamnă la aceste păcate, eu îți făgăduiesc să-ți vin în ajutor”. Astfel paisprezece ani te-ai luptat cu duhul desfrânării, până când Domnul te-a izbăvit și ți S-a arătat în vis zicându-ți: „Nifone, Nifone, îți dau putere și stăpânire asupra necuraților diavoli! Tu însă îngrădește-te totdeauna cu smerenie, pentru că iubesc foarte mult pe cei smeriți și Îmi întorc fața de la cei mândri”. Pentru aceasta îți cântăm:

Bucură-te, că din vis ai înțeles că nu este cu putință cuiva să scape de răutățile diavolilor dacă nu merge adeseori la biserică să se roage lui Dumnezeu;

Bucură-te, că ai biruit și patima lăcomiei;

Bucură-te, că, după ce te săturai de bunătățile pământești, te rugai Mântuitorului să nu te lipsească nici de cereasca Lui Împărăție;

Bucură-te, că mâncai numai pâine uscată în fiecare zi, afară de sâmbăta și duminica;

Bucură-te, că ai postit și toată săptămâna fără să bei măcar apă;

Bucură-te, că ai fost fără de grijă, dar nu fără trezvie față de cursele vrăjmașului;

Bucură-te, că nu te-ai temut de frica de noapte, de săgeata ce zboară ziua și de lucrul care vine din întuneric;

Bucură-te, că ai simțit tainică și negrăită mireasmă;

Bucură-te, că tuturor le făceai plecăciune cu smerenie;

Bucură-te, că socoteai că n-ai făcut nici un bine spre plăcerea lui Dumnezeu;

Bucură-te, că făceai milostenie și cugetai zicând: „Nu-i destul că vine Hristos la picioarele noastre să cerșească?”;

Bucură-te, că ai dus o viață de pocăință și ne-ai învățat și pe noi zicând: „De vreme ce omul păcătuiește zilnic, de aceea zilnic trebuie să se și pocăiască. Astfel, ceea ce satana construiește noi vom dărâma”;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nifon, care îndeosebi smerenia ai iubit!

Condacul al 3-lea

Fiind cumplit ispitit de satana, ispită care a bântuit și sufletul Sfântului Siluan Athonitul timp de o oră, patru ani te-a chinuit, tulburându-ți înțelegerea, făcându-te să te îndoiești de existența Creatorului, iar tu, Sfinte Nifon, asemenea Sfântului Siluan, ai avut mintea în iad și nu te-ai deznădăjduit, ci ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Așa cum îți prevestise Domnul: „Ia aminte însă, că mare ispită va veni asupra ta, dar nu te va birui, pentru că Eu sunt cu tine”, întocmai ți s-a întâmplat, de aceea noi, minunându-ne de bărbăția ta, îți aducem cântare de laudă zicând:

Bucură-te, că în fiecare sâmbătă îți începeai rugăciunea seara și o terminai dimineața;

Bucură-te, că toată noaptea te rugai și făceai metanii;

Bucură-te, că proorocului Daniel și îngerilor urmai;

Bucură-te, că rugăciunea rostită de tine cuprindea în sine toată teologia;

Bucură-te, de răspunsul dat satanei: „Dacă Atotputernicul ți-a îngăduit să mă ucizi, primesc cu smerenie porunca Lui, dar dacă n-a rânduit așa Dumnezeul meu, disprețuiesc toate vicleșugurile tale!”;

Bucură-te, că ai înfruntat pe diavol zicând: „Piei din ochii mei, pentru că eu cred cu tărie că există Dumnezeu, Cel ce te-a osândit în focul cel veșnic pentru vicleșugurile tale”;

Bucură-te, că n-ai încetat rugăciunea de dimineață și de seară, după cum ți-a cerut vrăjmașul;

Bucură-te, că de la picioarele Domnului Iisus Hristos nu te-ai depărtat;

Bucură-te, că ai știut că vrăjmașul sălășluiește în întuneric și cu întunericul luptă împotriva oamenilor;

Bucură-te, că în biserică ai văzut chipul Domnului Iisus Hristos;

Bucură-te, că ai văzut pe Domnul Iisus strălucind ca fulgerul;

Bucură-te, că te-ai umplut de negrăită mireasmă;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nifon, care îndeosebi smerenia ai iubit!

Condacul al 4-lea

Întrebat de acel tânăr nevinovat cum să dobândească mântuirea, l-ai învățat, insuflat fiind de Duhul Sfânt, iar el, mirându-se de înțelepciunea cuvintelor tale, a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Aflându-te în Biserica Maicii Domnului din Halcopratia, s-a apropiat de tine un copil foarte cuminte și ți-a zis: „Cer și eu de la tine să aud cuvânt bun”. Folosindu-ne și noi de răspunsurile date, îți mulțumim cântându-ți:

Bucură-te, cel ce înveți să nu osândim pe nimeni niciodată;

Bucură-te, că ai socotit de ajuns pentru tineri să aibă smerenie și nevinovăție;

Bucură-te, că ne-ai sfătuit să nu ne închipuim că am ajuns la măsura sfinților;

Bucură-te, că ne-ai descoperit înșelarea: atunci când socotim că rugăciunea noastră este sfântă și curată;

Bucură-te, că ne-ai spus să nu fim mulțumiți niciodată de faptele noastre cele bune;

Bucură-te, că ne-ai învățat să nu ne încredem în noi din pricina lor;

Bucură-te, că prin cuvintele tale trezești în suflete o adâncă umilință;

Bucură-te, că tânărul, voind să plece, a căzut la picioarele tale, cerându-ți blagoslovenie;

Bucură-te, că ai îngenuncheat și așa l-ai binecuvântat;

Bucură-te, că tânărul ți-a aflat chilia și venea adesea să ceară sfat;

Bucură-te, că ne-am îndulcit și noi din această hrană duhovnicească;

Bucură-te, că acest tânăr, pe nume Neofit, s-a făcut vas ales în mâinile lui Dumnezeu;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nifon, care îndeosebi smerenia ai iubit!

Condacul al 5-lea

Multe taine ți-a descoperit ție Domnul, Cuvioase Părinte, încât de le-am scrie pe toate, cum zice și Sfânta Evanghelie, nici în lumea toată nu ar încăpea cărțile scrise, de aceea puține vom aduce aminte, spre slava lui Dumnezeu, cântându-I: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Fiind în biserică la Sfânta Liturghie, ai observat fețele celor ce se împărtășeau. Ale unora se înnegreau, ale altora străluceau ca soarele, iar noi, cugetând la această descoperire, îți zicem unele ca acestea:

Bucură-te, că ai văzut coborându-se foc din cer, care a acoperit jertfelnicul și pe liturghisitor, fără ca acela să-și dea seama;

Bucură-te, de vederea celor patru îngeri în timpul cântării celei întreit-sfinte;

Bucură-te, că ai văzut pe Apostolul Pavel, care îndruma pe citeț;

Bucură-te, de cuvintele Evangheliei;

Bucură-te, că, în timp ce citea Evanghelia, fiecare cuvânt ce ieșea din gura preotului arăta ca o flacără;

Bucură-te, că, înainte de Vohodul Mare, heruvimii au adus Pruncul și L-au așezat pe Sfântul Disc;

Bucură-te, că la Vohodul Mare înaintea preotului mergeau doi heruvimi și doi serafimi;

Bucură-te, de nenumărații îngeri care-i însoțeau;

Bucură-te, că îngerii au acoperit Sfintele Daruri de pe Sfânta Masă cu aripile lor;

Bucură-te, că doi heruvimi stăteau de-a dreapta Sfintei Mese;

Bucură-te, că doi serafimi stăteau de-a stânga Sfintei Mese;

Bucură-te, că ai văzut un înger că ia cuțitul și junghie Pruncul;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nifon, care îndeosebi smerenia ai iubit!

Condacul al 6-lea

Într-o seară, după ce ți-ai terminat obișnuita rugăciune de noapte, meditai la înfricoșătorul ceas al Judecății, atunci Domnul a binevoit să-ți arate o vedenie despre Înfricoșătoarea Judecată, pe care noi citind-o, ne cutremurăm și cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Răsfoind Domnul cartea veacurilor, a luat a șaptea carte și a citit, și când a ajuns la jumătatea acestui veac a zis: „Îl voi curma la jumătate”. Înțelegând noi că trăim aceste împliniri de proorocire și ferindu-ne de ispita de a preciza o dată, îți vom zice unele ca acestea:

Bucură-te, că Domnul ți-a poruncit să scrii cu de-amănuntul toate cele ce ai văzut și ai auzit;

Bucură-te, că Domnul ți le-a arătat ție pentru că fiu Îi ești și împreună moștenitor al Împărăției Sale;

Bucură-te, că ți-ai venit în fire, dar lacrimile îți curgeau șiroaie;

Bucură-te, că te gândeai la lucrurile minunate pe care le văzuseși;

Bucură-te, că făceai tot ce-ți stătea în putință ca să le câștigi;

Bucură-te, că adeseori te gândeai mai adânc și mai curat la vedenia ta;

Bucură-te, cu zicerea ta: „O, ce bucurie, ce slavă, ce strălucire așteaptă pe sfinți în ceruri! Cum mă mai tem să nu fiu lipsit de ele!”;

Bucură-te, că ai văzut pe Domnul Hristos în slavă negrăită;

Bucură-te, că în jurul Lui stăteau toate oștile cerești;

Bucură-te, că ai văzut pe satana cum turbează și urlă;

Bucură-te, că ai văzut pe îngeri că îi pregătesc focul iadului;

Bucură-te, că vedenia ta este unică în chipul ei;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nifon, care îndeosebi smerenia ai iubit!

Condacul al 7-lea

Ți-a dăruit Domnul atâta credință și dragoste, încât te rugai cu îndrăzneală și pentru elini, pentru eretici și evrei, ca să le deschidă ochii sufletului să vadă și să înțeleagă întreita lumină a Sfintei Treimi și să cânte: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Pentru a ne învăța puterea tainică a smereniei, ți-ai cerut iertare de la o cerboaică, care s-a rușinat și a luat-o la fugă, pentru ce mirându-se ucenicul tău, ți-a spus unele ca acestea:

Bucură-te, de harul smereniei pe care l-ai primit de la Duhul Sfânt;

Bucură-te, că inima îți era plină de duhovnicească miere;

Bucură-te, că ai înțeles că singură smerenia ne mântuiește;

Bucură-te, că te vedeai pe tine sub toată făptura;

Bucură-te, că te rugai pentru cei ce râdeau de tine în chip necuviincios;

Bucură-te, că, rugându-te pentru vrăjmași, fața ta înflorea ca trandafirul;

Bucură-te, cel ce ai înțeles prea bine că nu ne folosește să fim slăviți de oameni;

Bucură-te, că ai învățat să primești ocara cu inimă blândă;

Bucură-te, că știai că diavolul îi îndeamnă pe oameni să te batjocorească;

Bucură-te, că te rugai Domnului să te socotească oamenii ca pe un nimic;

Bucură-te, căci cu adânca ta smerenie pe diavoli pulbere i-ai făcut;

Bucură-te, că și îngerii doreau să-ți cunoască smerenia;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nifon, care îndeosebi smerenia ai iubit!

Condacul al 8-lea

Pe când te aflai încă pe prima treaptă a pocăinței și nu trecuseră încă trei ani de când lepădaseși viața cea rea, ți-a venit un gând rău de nemulțumire față de Dumnezeu, însă mai apoi l-ai respins și I-ai cântat Lui: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Văzând Domnul nemulțumirea ta, ți-a amintit de darurile date ție, pe care le avem și noi, însă le uităm din nepăsare. Pentru aceasta îți zicem:

Bucură-te, de apa și aerul pe care-l respirăm, că și pe ele în dar le primim;

Bucură-te, de copacii câmpului, păsările cerului și peștii mărilor, că sunt minunile lui Dumnezeu de la facerea lumii;

Bucură-te, de împărtășirea cu Sfintele Taine, că le primim în dar de la Domnul;

Bucură-te, că Domnul a ridicat capul la fiecare rugăciune spusă de tine;

Bucură-te, că la fel face El și la fiecare rugăciune rostită de noi;

Bucură-te, că Domnul ți-a iertat multe și grele păcate;

Bucură-te, că Domnul te-a scăpat de duhul nepăsării;

Bucură-te, că Domnul te-a mustrat pentru acel gând de nemulțumire;

Bucură-te, că, prin aceasta, Domnul te-a făcut mai înțelept;

Bucură-te, că și noi ne-am folosit;

Bucură-te, că de o mie șapte sute de ani învățăturile tale folosesc creștinilor;

Bucură-te, că viața ta a fost scrisă și primești plată și pentru folosul răspândit din scrierea ei;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nifon, care îndeosebi smerenia ai iubit!

Condacul al 9-lea

Arătându-ți-se în vis, Sfântul Apostol Pavel ți-a prevestit că vei fi hirotonit arhiereu, însă tu dimineața ai fugit din oraș și ai ajuns în Constantiana, unde văzându-te, Sfântul Alexandru și poporul din acest oraș au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Odată ajuns în orașul Constantiana, în a cărui eparhie ai fost hirotonit episcop, ai înțeles puterea cuvântului: „Fugind de cinste, am căzut în cinste!”. Pentru aceasta noi, cu bucurie, îți strigăm ție:

Bucură-te, că nu te-ai împotrivit voii lui Dumnezeu;

Bucură-te, că mai întâi te-au hirotonit diacon;

Bucură-te, că în scurt timp te-au făcut preot și mai apoi episcop;

Bucură-te, că poporul te îmbrățișa ca pe îngerul lui Dumnezeu;

Bucură-te, că Fericitul Atanasie te-a văzut însoțit de îngeri, iar pe cap aveai cunună de pietre scumpe;

Bucură-te, de zicerea Sfântului Alexandru: „O, Părintele meu, de aș fi eu vrednic ca tine!”;

Bucură-te, că mulți bolnavi veneau la tine cu credință și primeau tămăduire;

Bucură-te, că uneori te retrăgeai în liniște și scriai cuvinte povățuitoare;

Bucură-te, că din scrierile tale se revărsa mireasma Duhului Sfânt;

Bucură-te, că n-ai încetat o clipă de a te ruga pentru turma încredințată ție;

Bucură-te, că poporul, de la cel mai mic până la cel mai mare, te iubea cu ardoare;

Bucură-te, stea cerească ce luminează și strălucește în Biserica noastră;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nifon, care îndeosebi smerenia ai iubit!

Condacul al 10-lea

Aflând tu, Părinte, de fiica aceleia care îți făcuse un bine, că zace în boală, ai mers la patul ei de suferință și ai tămăduit-o, iar ea a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Nenumărate tămăduiri ai făcut în viața ta, Cuvioase. Credem că și în zilele noastre dăruiești sănătate celor ce aleargă la tine cu credință. Pentru aceasta îți cântăm ție:

Bucură-te, că și pe o altă soră care dorea mult să fie sănătoasă ai tămăduit-o;

Bucură-te, că ea a mulțumit Singurului izbăvitor și Doctor adevărat;

Bucură-te, că în fiecare seară înainte de culcare te miruiai cu untdelemn din candela Maicii Domnului;

Bucură-te, că adesea dădeai și la cunoscuți să se ungă înainte de culcare;

Bucură-te, că ai simțit că untdelemnul sfințit din candela Maicii Domnului are putere mare;

Bucură-te, că ai tămăduit-o pe o bătrână care avea o falcă umflată ungând-o cu untdelemn din candela Maicii Domnului;

Bucură-te, că și noi ne miruim cu untdelemn și din candela ta, Sfinte;

Bucură-te, că te-am cinstit și în ajunul prăznuirii tale, cântându-ți slujba de priveghere;

Bucură-te, că în necazuri aflăm de la tine mângâiere;

Bucură-te, cel ce știi durerea fiecăruia;

Bucură-te, împreună cu Sfinții Ierarhi Spiridon și Nicolae;

Bucură-te, împreună cu Sfântul Ierarh Nectarie;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nifon, care îndeosebi smerenia ai iubit!

Condacul al 11-lea

Pe tot parcursul vieții tale ai gândit la moarte și îndeosebi ai cerut de la Dumnezeu să-ți trimită în ajutor pe sfinți în ceasul morții, ca să-I poți cânta cu bucurie: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Ai cerut de la Dumnezeu, Sfinte, ca rugăciunea ta, de se va citi muribunzilor, să le fie spre ușurare la ieșirea sufletului. Dumnezeu ți-a dăruit această harismă pentru folosul nostru, pentru aceasta îți strigăm ție:

Bucură-te, slugă bună și credincioasă, că Domnul ți-a auzit rugăciunea;

Bucură-te, că Domnul te-a umplut de bună mireasmă;

Bucură-te, că Domnul ți-a zis: „Pace ție, Nifone, fiul Meu”, și S-a înălțat la ceruri;

Bucură-te, că în jurul tău se revărsa mireasma Duhului Sfânt, încât ucenicul tău credea că se află în rai;

Bucură-te, că rugăciunile alcătuite de tine sunt pline de Duhul Sfânt;

Bucură-te, că ai iubit viața monahicească;

Bucură-te, lauda ierarhilor preafericită;

Bucură-te, stâlpul Bisericii cel neclintit;

Bucură-te, al oilor lui Hristos preabunule păstor;

Bucură-te, chezășuitorul nostru către Dumnezeu și mijlocitorule;

Bucură-te, că cele spre îndumnezeire n-ai încetat să dorești;

Bucură-te, că acum în ceruri cu smerenia ta pe toți înveselești;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nifon, care îndeosebi smerenia ai iubit!

Condacul al 12-lea

Descoperindu-ți-se mai înainte ceasul plecării la veșnicie, l-ai înștiințat mai întâi pe ucenicul tău, Petru ieromonahul, apoi vestea s-a răspândit în toată eparhia, tânguire și plângere nemângâiată se auzeau peste tot; tu însă i-ai îndemnat să se bucure și să se veselească, zicând: „Cu cât mă voi găsi mai aproape de Dumnezeu, Îl voi ruga cu căldură pentru mântuirea noastră, dacă, desigur, veți umbla în dreapta credință în care v-am învățat”, de aceea te rugăm, mijlocește și pentru noi, cei ce cântăm pentru tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Prin dumnezeiască descoperire a fost înștiințat și Marele Atanasie despre sfârșitul tău, pe care, întâlnindu-l, l-ai rugat: „Să nu uiți, când vei săvârși Sfânta Liturghie, să pomenești și numele păcătosului Nifon la proscomidie, deoarece este mare binefacere pentru cel mort să fie pomenit la Sfântul Jertfelnic”. Deci, învățându-ne și pe noi valoarea Sfintei Liturghii, îți cântăm unele ca acestea:

Bucură-te, că mai înainte de ceasul ieșirii sufletului te-ai rugat stăruitor lui Dumnezeu;

Bucură-te, că din această rugăciune am aflat și noi că Domnul Hristos de multe ori ți-a zis: „Nu mă uit la veghea și la setea ta, ci te iubesc pentru adânca ta smerenie”;

Bucură-te, că fiind cuprins și doborât de febră, ne-ai dat și nouă pildă să nu cârtim când suntem cuprinși de boală;

Bucură-te, că și Fericitului Atanasie i-ai spus: „Așa cum aurul, topindu-se, leapădă rugina, așa și omul se curăță de păcatele sale dacă, îmbolnăvindu-se, mulțumește lui Dumnezeu;

Bucură-te, că îndată după ce ai spus acest cuvânt, fața ta s-a luminat ca soarele, încât toți s-au înspăimântat;

Bucură-te, că Sfinților Apostoli, care au venit să te întâmpine, le-ai spus: „Bine ați venit, luminătorii lumii, purtătorilor de Dumnezeu Apostoli!”;

Bucură-te, că mucenicilor le-ai zis: „Bucurați-vă, mucenici ai Domnului, care ați binevoit a veni la un bătrân păcătos!”;

Bucură-te, că, întâmpinându-te proorocii, în fața lor ai strigat: „Vă mulțumesc, cinstiților prooroci, că ați venit la un ticălos care a putrezit în păcate!”;

Bucură-te, că și Fericitul Atanasie, insuflat fiind de Duhul Sfânt, a văzut pe sfinții care te sărutau unul câte unul;

Bucurați-vă în Domnul, ierarhi ai lui Hristos, cuvioșilor și drepților, că ați întâmpinat pe Sfântul Nifon în ceasul morții sale;

Bucură-te, că Maica Domnului venind, plin de negrăită bucurie și cu putere ai zis: „Bucură-te, cea plină de har, lumina și sprijinitoarea mea! Bucură-te, Născătoare de Dumnezeu! De-a pururi pomenesc binefacerile tale!”;

Bucură-te, că Mântuitorul venind, ți-a zis: „Vino la Mine, suflete, care ai purtat smerenia Mea! Eu sunt Hristosul tău, pe Care cu atâta dor Îl chemai: «O, Hristosul meu! O, Hristosul meu!» Vino deci la Mine!”;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nifon, care îndeosebi smerenia ai iubit!

Condacul al 13-lea

O, Sfinte Nifon, care mai înainte de Sfântul Isaac Sirul ai împlinit în viața ta cuvântul cel scris de el în Filocalie: „Desăvârșirea este o prăpastie de smerenie”, învrednicește-ne și pe noi să gustăm din ea, ca să putem avea nădejde de mântuire și să-I cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori)