Inaltarea Sfintei Cruci – Ziua Crucii.

Tradiţii şi obiceiuri
Ziua de 14 septembrie marcheaza in calendarul ortodox

Sarbatoarea aminteste de patimile si de moartea lui Iisus pe Golgota – Aflarea Crucii pe care a fost rastignit Mantuitorul.
Sfanta Cruce a fost aflata din porunca Sfintei imparatese Elena, mama Sfantului Imparat Constantin cel Mare. Datorita acesteia s-au gasit pe Golgota trei cruci. Pentru a afla care a fost crucea pe care a fost rastignit Mantuitorul si care sunt crucile talharilor rastigniti odata cu El, patriarhul Macarie le-a spus sa atinga pe rand crucile de o femeie moarta. Femeia a inviat in momentul in care a fost atinsa de cea de-a treia cruce, cea pe care a fost rastignit Hristos. Crucea a fost inaltata in fata poporului de catre episcopul Macarie al Ierusali­mului, in anul 335.
In popor, sarbatoarea este considerata ziua ce vesteste sfarsitul verii si inceputul toamnei. Potrivit traditiilor, de Inaltarea Sfintei Cruci, se strang ultimele plante de leac (boz, micsunele, matraguna, navalnic) impreuna cu buchet de flori si busuioc, la biserica, pentru a fi puse in jurul crucii si a fi sfintite. Plantele astfel sfintite se pastreaza apoi in casa, la icoane sau in alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar si la farmecele de dragoste.
Busuiocul sfintit de Ziua Crucii se pune in vasele de apa ale pasarilor, pentru a le feri de boli, in lautoarea fetelor, pentru a nu le cadea parul, si la stresinile caselor, pentru a le feri de rele, in special de trasnete. In Bucovina oamenii atarnau in ramurile pomilor fara de rod cruci de busuioc sfintit, crezand ca astfel vor avea parte de recolta bogata in toamna viitoare.