Acatistul Sfântului Apostol și Evanghelist Ioan

 Acatistul Sfântului Apostol și Evanghelist Ioan

Preotul dă obișnuita binecuvântare:

Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Strana: Amin.

Iar dacă nu este preot, se zice:

În Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin!

Apoi Rugăciunile începătoare:

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi. (de trei ori cu trei închinăciuni)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluiește. (de 3 ori)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Preotul: Că a Ta este împărăția și puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Strana: Amin.

iar de nu este preot, se zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-ne pe noi. Amin.

Apoi Troparele de umilință, glasul al șaselea:

Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că nepricepându-ne de niciun răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca unui Stăpân, noi păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Doamne, miluieşte-ne pe noi că întru Tine am nădăjduit, nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un milostiv şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul Tău, toţi lucrul mâinilor Tale şi numele Tău chemăm.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

A Născătoarei de Dumnezeu:

Uşa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne izbăvim prin tine din nevoi, că tu eşti mântuirea neamului creştinesc.

Apoi Crezul:

Cred întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, văzutelor tuturor şi nevăzutelor.

Şi întru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut, mai înainte de toţi vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.

Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara şi S-a făcut om.

Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat şi a pătimit şi S-a îngropat.

Şi a înviat a treia zi, după Scripturi.

Şi S-a înălţat la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui.

Şi iarăşi va să vină cu slavă, să judece viii şi morţii, a Cărui Împărăţie nu va avea sfârşit.

Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă făcătorul, Care de la Tatăl purcede, Cela Ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit prin prooroci.

Întru una, sfântă, sobornicească şi apostolească (apostolică) Biserică.

Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor.

Aştept învierea morţilor.

Şi viaţa veacului ce va să fie. Amin.

Doamne, miluiește. (de 12 ori)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Veniți să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu!

Veniți să ne închinăm și să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu!

Veniți să ne închinăm și să cădem la Însuși Hristos, Împăratul și Dumnezeul nostru! (cu trei închinăciuni)

Psalmul 142:

1. Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi‑mă, întru dreptatea Ta. 

2. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu‑i drept înaintea Ta. 

3. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu‑m‑a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. 

4. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. 

5. Adusu‑mi‑am aminte de zilele cele de demult; cugetat‑am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m‑am gândit. 

6. Întins‑am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. 

7. Degrab auzi‑mă, Doamne, că a slăbit duhul meu, nu‑Ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. 

8. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea; arată‑mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. 

9. Scapă‑mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. 

10. Învață‑mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu; Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. 

11. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește‑mi viață, întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. 

12. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău. 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeule!

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeule!

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie! (cu trei închinăciuni)

Dumnezeu este Domnul și S-a arătat nouă. Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului. (de trei ori)

Tropar la Sărbătoarea Adormirii Sfântului Apostol și Evanghelist Ioan

Glasul 2

Apostole iubite al lui Hristos Dumnezeu, grăbește de mântuiește pe poporul cel fără de răspuns. Că te primește când cazi către Dânsul, Cel Ce te-a primit când te-ai rezemat pe pieptul Lui: pe Acela roagă-L, de Dumnezeu Cuvântătorule, ca norul vrăjmașilor cel căzut asupra noastră să se risipească, cerându-ne nouă pace și mare milă.

Doamne, miluiește. (de 12 ori)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Psalmul 50:

1. Miluiește‑mă, Dumnezeule, după mare mila Ta. 

2. Și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. 

3. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. 

4. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. 

5. Ție Unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. 

6. Că iată, întru fărădelegi m‑am zămislit și în păcate m‑a născut maica mea. 

7. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi‑ai arătat mie. 

8. Stropi‑mă‑vei cu isop și mă voi curăți; spăla-mă‑vei și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. 

9. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se‑vor oasele mele cele smerite. 

10. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge‑le. 

11. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. 

12. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău Cel Sfânt nu‑L lua de la mine. 

13. Dă‑mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. 

14. Învăța‑voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. 

15. Izbăvește‑mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura‑se‑va limba mea de dreptatea Ta. 

16. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. 

17. Că de ai fi voit jertfă, Ți‑aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. 

18. Jertfa lui Dumnezeu, duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. 

19. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. 

20. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței. 

Condacul 1 

Veniți, toate popoarele creștinești, pe „Fiul Tunetului” să-l lăudăm, pe Apostolul și Evanghelistul Ioan, cel ce a scris și a tunat dogmele dumnezeiești în toată lumea, căruia cu credință și cu evlavie din inimă să-i strigăm: Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite! 

Icosul 1 

Pe văzătorul tainelor cerești, pe vasul cel preacurat al fecioriei care la Cina cea de Taină pe pieptul lui Iisus s-a rezemat și din izvorul înțelepciunii Celui fără de margini s-a adăpat, să-l lăudăm cu toții, cei iubitori de Hristos, și cu dorire, așa să-i strigăm:

Bucură-te, cel ce grija lumii ai lepădat;

Bucură-te, cel ce lui Hristos cu multă dragoste ai urmat;

Bucură-te, cel ce de la pescuire către Hristos ai fost chemat;

Bucură-te, cel ce cu mreaja cuvântului pe popoare le-ai mânat;

Bucură-te, că tunetul teologiei tale la toată lumea s-a auzit;

Bucură-te, că feciorelnica ta viață o ai cinstit;

Bucură-te, că pentru neprihănita ta viață, de Cuvântul Vieții ai fost iubit;

Bucură-te, stâlp al Bisericii prealuminos;

Bucură-te, ucenicul cel iubit al lui Hristos;

Bucură-te, că toate minunile cele preamari Hristos ți le-a arătat;

Bucură-te, că tainele cele preaînalte ție ți le-a încredințat;

Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite! 

Condacul al 2-lea 

În muntele Taborului ai văzut slava lui Hristos, pe cât este cu putință omului a o vedea, și din tainica descoperire, înțelegând că El este Stăpânul morții și al vieții, din inimă I-ai cântat Lui laudă: Aliluia! 

Icosul al 2-lea 

Ca un ucenic preaiubit și ca un prieten preacinstit al lui Hristos, pururea lângă El te afli și pururea pe El din inimă Îl iubești; pentru care și noi te lăudăm și zicem:

Bucură-te, că la învierea fiicei lui Iair tu de Domnul ai fost chemat;

Bucură-te, că la răstignirea Domnului tu lângă crucea Lui ai stat;

Bucură-te, că la înfricoșatele taine ale Pătimirilor lui Hristos și tu cu inima ai pătimit;

Bucură-te, că Pătimirile Domnului și Stăpânului Vieții cu inima plină de durere le-ai privit;

Bucură-te, că pe Domnul până la a Sa moarte L-ai urmat;

Bucură-te, că Domnul de pe Cruce cu tine a vorbit;

Bucură-te, că pe tine fiu al Maicii Lui te-a numit;

Bucură-te, că pe Sfânta Sa Maică Domnul ție ți-a încredințat-o;

Bucură-te, că tu spre pază și îngrijire pe Preasfânta Sa Maică o ai luat;

Bucură-te, că la preacinstita ei Adormire cu mare evlavie ai slujit;

Bucură-te, că stâlparea cea adusă ei de Arhanghelul Gavriil ai purtat-o înaintea sicriului celei Preasfinte;

Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite! 

Condacul al 3-lea 

După Adormirea Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu și Pururea Fecioarei Maria, împreună cu ucenicul tău Prohor, în Asia ai plecat și acolo cuvântul Domnului ai propovăduit și pe toți cei ce au crezut i-ai învățat să cânte lui Dumnezeu: Aliluia! 

Icosul al 3-lea 

Văzând mai înainte, cu ochii cei de gând, ispitele și primejdiile ce te așteaptă în calea propovăduirii Evangheliei, prin credință fierbinte și dragoste de Dumnezeu, asupra întristării și mâhnirii care te împiedica de la alegerea ta ai îndrăznit; pentru aceasta te fericim și zicem:

Bucură-te, că în Asia cuvântul Domnului ai predicat;

Bucură-te, că pentru mărturisirea adevărului multe primejdii și multe necazuri ai răbdat;

Bucură-te, că împreună cu ucenicul tău Prohor în Efesul Asiei ai intrat;

Bucură-te, că acolo pe Romana cu toată casa ei o ai botezat;

Bucură-te, că pe Domnus cu puterea lui Hristos l-ai înviat;

Bucură-te, că pe Dioscorid, tatăl lui Domnus, la viață l-ai întors;

Bucură-te, că prin aceste minuni pe mulți i-ai întors la Hristos;

Bucură-te, că și alți trei sute de morți ai înviat;

Bucură-te, că și pe cel slăbănog de doisprezece ani l-ai făcut sănătos;

Bucură-te, că, prin alte rugăciuni, templul Artemidei din temelie l-ai dărâmat;

Bucură-te, că la căderea templului nici un om nu s-a vătămat;

Bucură-te, că din porunca împăratului Domițian la Roma ai plecat legat;

Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite! 

Condacul al 4-lea 

Cu focul dragostei lui Hristos fiind foarte înfierbântat, porunca tiranului împărat pe tine nu te-a înspăimântat, ci, cu mare bucurie primind legăturile pentru Domnul, din inimă Îl lăudai pe El, cântând: Aliluia! 

Icosul al 4-lea 

Legatu-te-au pe tine ostașii cei tineri cu lanțuri și cu cătușe, ducându-te la corabie, sub paza lor, spre Roma, unde ai plecat și proniei dulcelui tău Iisus cu blândețe și liniște te-ai supus, pentru care și noi te lăudăm, zicând:

Bucură-te, că tu, prin legăturile celor tirani, Stăpânului tău te-ai asemănat;

Bucură-te, că El, pentru a noastră mântuire, de cei fără de lege a fost prins și legat;

Bucură-te, că față de ostașii cei păgâni și tirani cu multă dragoste te-ai purtat;

Bucură-te, că furtuna mării ce era să fie mai înainte o ai arătat;

Bucură-te, că în acea călătorie, pe toți din corabie cu minunile tale i-ai înspăimântat;

Bucură-te, că în a ta inimă pururea pe Hristos Îl aveai;

Bucură-te, căci cu a Lui putere minuni mari săvârșeai;

Bucură-te, că icoana vieții lui Hristos în tine foarte s-a închipuit;

Bucură-te, că tu din toată inima pe El L-ai iubit;

Bucură-te, că în calea suferințelor cu mare dorire Lui I-ai urmat;

Bucură-te, că, dorind dragostea Lui, spre chinuri cu bucurie ai călătorit;

Bucură-te, că pe tine, iubitul Său ucenic, puterea Domnului pururea te-a sprijinit;

Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite! 

Condacul al 5-lea 

Potolit-ai, cuvântătorule de Dumnezeu, furtuna cea înfricoșătoare a mării cu sfintele tale rugăciuni. Și această minune văzând-o toți cei de pe corabie, foarte s-au spăimântat, cunoscând puterea Adevăratului Dumnezeu ce era întru tine; iar tu pe toți i-ai îndemnat să cânte lui Dumnezeu: Aliluia! 

Icosul al 5-lea 

În ostrovul Patmos, din porunca păgânului împărat Domițian, ai fost izgonit, căci acolo, prin pronia lui Dumnezeu cea bună, spre folosul multora ai venit, pentru care și noi cu evlavie te lăudăm așa:

Bucură-te, că de ostașii cei tirani cu lanțuri ai fost legat;

Bucură-te, că sub paza ostașilor spre Patmos împreună cu ucenicul tău Prohor ai călătorit;

Bucură-te, că, în această călătorie, pe tânărul cel înecat cu rugăciunea tu l-ai înviat;

Bucură-te, căci cu această minune pe toți i-ai înspăimântat;

Bucură-te, că și furtuna mării tot cu rugăciunea ta o ai liniștit;

Bucură-te, că pe ostașul cel bolnav l-ai tămăduit;

Bucură-te, că și apa mării cu rugăciunea ta o ai îndulcit;

Bucură-te, că pe cel ce murea de sete în corabie de moarte l-ai izbăvit;

Bucură-te, că Evanghelia lui Hristos în ostrovul Patmos o ai propovăduit;

Bucură-te, că pe Miron și pe toți ai casei lui i-ai creștinat;

Bucură-te, că și templul lui Apelie cu cuvântul la pământ l-ai răsturnat;

Bucură-te, că puterea cea drăceasca a lui Chinops vrăjitorul neputincioasă o ai arătat;

Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite! 

Condacul al 6-lea 

La chemarea antipatului, pe femeia lui, care foarte se chinuia a naște, numai cu trecerea pragului lor o ai ușurat. Și această minune văzând-o antipatul, casa lui a crezut în Hristos și a dat slavă lui Dumnezeu, cântând: Aliluia! 

Icosul al 6-lea 

Petrecând în acest loc timp de trei ani și ducându-te într-o cetate ai cărei locuitori erau foarte întunecați cu slujirea de idoli, foarte te-ai ostenit pentru propovăduirea cuvântului, spre a lor minunare, și astfel ai adus mare mulțime la Hristos; drept aceea, cu dorire te lăudăm așa:

Bucură-te, că pe locuitorii cetății aceleia cu cuvântul adevărului i-ai luminat;

Bucură-te, că pe tinerii cei legați spre jertfa diavolului de moarte i-ai scăpat;

Bucură-te, că pe diavolul cel în chip de lup, legându-l, l-ai întrebat;

Bucură-te, că prin puterea lui Hristos din acel ostrov l-ai alungat;

Bucură-te, că pe fiul jertfitorului lui Die l-ai înviat;

Bucură-te, că a idolului Dionis templu cu rugăciunea l-ai dărâmat;

Bucură-te, că pe Nuchian vrăjitorul l-ai biruit;

Bucură-te, că și mâna antipatului o ai uscat;

Bucură-te, că, prin uscarea mânii, antipatul a cunoscut pe Dumnezeul Cel adevărat;

Bucură-te, că și Procliania, crezând în Hristos, s-a botezat;

Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite! 

Condacul al 7-lea 

Înainte de întoarcerea la Efes ai scris celor din ostrovul Patmos Evanghelia lui Hristos și înfricoșătoarele vedenii ale Apocalipsului, iar mulțimea credincioșilor de acolo a păstrat cele scrise spre a lor luminare și mântuire, ca și pe înseși cuvintele lui Hristos, și pentru bogăția dogmelor celor din ele, slavă au dat lui Dumnezeu, cântând: Aliluia! 

Icosul al 7-lea 

Începutul Evangheliei tale început al dogmelor celor preaînalte Bisericii lui Hristos a rămas, căci tu pe Cuvântul lui Dumnezeu L-ai mărturisit că S-a întrupat și între oameni a locuit. Minunându-ne dar, după cuviință, de înălțimea cea duhovnicească a înțelepciunii tale, pe tine te lăudăm zicând așa:

Bucură-te, că tu pe Cuvântul lui Dumnezeu L-ai mărturisit că este Dumnezeu adevărat;

Bucură-te, că ai mărturisit că a fost la Dumnezeu Cuvântul dintru început;

Bucură-te, că tu ai arătat că nimic din cele ce sunt făcute fără de El nu s-au făcut;

Bucură-te, că taina Întrupării Cuvântului mai presus de toate tainele se arată a fi;

Bucură-te, că, într-adevăr, taina Întrupării Cuvântului pe toate tainele le covârșește;

Bucură-te, că tu cu o minte mai presus de teologia cea catafatică te-ai suit;

Bucură-te, că pe cele neînțelese de a ta minte prin spaimă și minune le-ai cinstit;

Bucură-te, că tu în chip apofatic taina Întrupării Cuvântului lumii o ai propovăduit;

Bucură-te, că taina înomenirii Cuvântului nimeni din oameni nu o a tâlcuit;

Bucură-te, că taina iconomiei lui Dumnezeu pururea rămâne taină;

Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite! 

Condacul al 8-lea 

Prealuminat ai arătat în a ta învățătură că Legea și Proorocii în porunca iubirii de Dumnezeu și a iubirii de aproapele sălășluiesc. Deci, ca pe un Apostol al dragostei creștine, toată Biserica lui Hristos te laudă și lui Dumnezeu Îi cântă: Aliluia! 

Icosul al 8-lea 

Zis-ai, dumnezeiescule Apostol al lui Hristos, că Dumnezeu dragoste este și că cel ce petrece în dragoste întru Dumnezeu petrece și Dumnezeu întru el, prin aceasta arătându-ne nouă cele mai înalte ale Legii Darului, pentru care, după cuviință, zicem către tine:

Bucură-te, că tu pe Dumnezeu iubire L-ai numit;

Bucură-te, că tu ne-ai învățat pe noi să-L iubim pe Dumnezeu, Care mai înainte de noi ne-a iubit;

Bucură-te, că de la tine dragostea lui Dumnezeu noi am cunoscut-o;

Bucură-te, că tu ai zis că cel ce are dragoste, de la Dumnezeu este el născut;

Bucură-te, că tu ne-ai arătat cele spuse de Dânsul, că cel ce urăște pe fratele său ucigaș este;

Bucură-te, că învățătura ta la iubire ne îndeamnă și de ură ne ferește;

Bucură-te, că tu dragostea lui Dumnezeu către lume ai arătat;

Bucură-te, că dragostea de aproapele de la tine o am învățat;

Bucură-te, că tu ai zis că Dumnezeu pe noi ne-a iubit;

Bucură-te, că, după a ta mărturisire, Dumnezeu din dragoste pentru lume pe Fiul Său Cel iubit în lume L-a trimis;

Bucură-te, că, după mărturisirea ta, din dragostea Sa pentru noi, moarte a suferit;

Bucură-te, că pe tine, după dreptate, Biserica lui Hristos Apostol al dragostei te-a numit;

Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite! 

Condacul al 9-lea 

Iubitorule de feciorie și de Dumnezeu, iubite Apostole și Evangheliste Ioane, ție Domnul mari și înfricoșătoare taine ți-a descoperit, fiindcă tu viață fără de prihană ai petrecut și pe El din toată inima L-ai iubit și în a ta inimă I-ai cântat așa: Aliluia! 

Icosul al 9-lea 

Mintea ta cea curată întru uimire făcându-se și de Duhul Sfânt într-o zi de Duminică răpindu-se, la cele mai de sus de a ta lucrare s-a suit și de la Alfa și Omega taina cea preamare i s-a descoperit, pe care noi te cinstim și către tine zicem așa:

Bucură-te, că la ostrovul Patmos pe Domnul între șapte sfeșnice L-ai văzut;

Bucură-te, că de la El mari descoperiri ai avut;

Bucură-te, că de la El poruncă de a scrie ai primit;

Bucură-te, că, scriind celor șapte Biserici, porunca Domnului ai împlinit;

Bucură-te, că slava Tronului lui Hristos ți s-a descoperit;

Bucură-te, că în duh pe cei douăzeci și patru de bătrâni ai privit;

Bucură-te, că ai văzut și cartea cea cu șapte peceți;

Bucură-te, că ai privit la deschiderea acelei cărți;

Bucură-te, că taina celor șapte peceți ție ți s-a descoperit;

Bucură-te, că numărul celor feciorelnici, în chip simbolic, ție, iubitorule de feciorie, ți s-a arătat;

Bucură-te, că șapte îngeri și șapte trâmbițe înaintea lui Dumnezeu ai văzut;

Bucură-te, că, la trâmbițarea primilor îngeri, foc și sânge pe pământ a căzut;

Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite! 

Condacul al 10-lea 

Dumnezeu, Cel Preasfânt și Preacurat, întru tine, vasule cel ales al fecioriei, a turnat din Duhul Său și de descoperirea tainelor celor preaînalte pe tine te-a învrednicit, pentru care și noi pe tine te lăudăm și lui Dumnezeu Îi cântăm: Aliluia! 

Icosul al 10-lea 

Făcutu-te-ai biserică preaaleasă a lui Dumnezeu, prin viața ta cea nevinovată și neprihănită, căci cu taină măsurarea Bisericii și a Altarului lui Dumnezeu ție ți s-a încredințat; primește, te rugăm, și de la noi, smeriții, aceste cântări:

Bucură-te, că Biserica și Altarul cel din cer tu în descoperire le-ai măsurat;

Bucură-te, căci curtea Bisericii spre intrare a neamurilor o ai luat;

Bucură-te, că prigoana Bisericii de către Antihrist lumii tu o ai vestit;

Bucură-te, că pe fiara cea cu șapte capete și zece coarne lumii o ai descoperit;

Bucură-te, că și vremea stăpânirii fiarei de tine nu s-a tăinuit;

Bucură-te, că și numele fiarei, cu taină, Bisericii l-ai arătat;

Bucură-te, că și pe fiara cu coarne ca de miel o ai văzut luminat;

Bucură-te, că și secerișul cel de apoi ție Domnul ți l-a arătat;

Bucură-te, că și teascul cel mare al mâniei Domnului ți s-a descoperit;

Bucură-te, că și pe cei șapte îngeri cu cele șapte cupe ale mâniei lui Dumnezeu tu lumii le-ai vestit;

Bucură-te, că taina Babilonului celui mare ție ți s-a arătat;

Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite! 

Condacul al 11-lea 

Bucuria și veselia cea mare a nunții Mielului lui Dumnezeu ție de la Duhul Sfânt ți s-a descoperit și cântarea cea de biruință asupra fiarei de la puterile cerești tu o ai auzit, care cu glasuri de tunet cântau slavă lui Hristos Dumnezeu: Aliluia! 

Icosul al 11-lea 

Tu, ucenicul cel iubit al lui Hristos, graiurile dumnezeieștilor Scripturi prin fapte le-ai cinstit. De aceea și Dumnezeu a ta minte de vedenia tainelor celor cerești o a învrednicit și cu înțelegere preaadâncă a strălucit. Pentru care noi, cei neputincioși la înțelegerea celor bune, te lăudăm:

Bucură-te, că a ta minte de la Duhul Sfânt s-a luminat;

Bucură-te, că în a ta vedenie pe balaur l-ai văzut legat;

Bucură-te, că Judecata cea de Apoi în vedenie o ai văzut luminat;

Bucură-te, că în a ta vedenie ai văzut Ierusalimul cel de sus, veșnicule moștenitor al lui;

Bucură-te, că pe Mireasa Mielului tu o ai văzut împodobită;

Bucură-te, că pe cetatea ta cu douăsprezece temelii și douăsprezece porți o ai arătat că este preastrălucită;

Bucură-te, că douăsprezece mărgăritare în loc de uși cetatea aceea avea;

Bucură-te, că ușile ei cele de mărgăritare preafrumos străluceau;

Bucură-te, că una din aceste uși pe tine cu taină te închipuia;

Bucură-te, că și temeliile cetății celei de piatră scumpă tu le-ai văzut;

Bucură-te, că una din cele douăsprezece temelii ale cetății aceleia pe tine Domnul te-a făcut;

Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite! 

Condacul al 12-lea 

Văzut-ai, Apostole, de Dumnezeu iubite, râul cel curat și limpede ca și cristalul al Apei Vieții de la Tronul lui Dumnezeu și al Mielului izvorând, pentru care și noi, nevrednicii, cinstim cele de taină arătate ție și cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! 

Icosul al 12-lea 

Cu adevărat Hristos Pomul vieții și al veșnicei nemuririi este, căci prin El a luat ființă neamul omenesc cel mort de demult prin călcarea poruncilor, pe Care toate popoarele pământului Îl slăvesc, iar pe tine, ucenicul Lui cel iubit, te fericesc, cântând așa:

Bucură-te, că și tu unul din roadele cele tainice ale Pomului Vieții ai fost;

Bucură-te, că tu pom al vieții cu douăsprezece roade ai văzut pe Hristos;

Bucură-te, că și tu pom al vieții, după împărtășirea darului, te-ai făcut;

Bucură-te, că prin a ta propovăduire mulți în Hristos au crezut;

Bucură-te, că prin a ta propovăduire mulți Cuvântul Vieții L-au auzit;

Bucură-te, că prin propovăduirea Evangheliei pe mulți cu pâinea vieții i-ai hrănit;

Bucură-te, că prin propovăduirea Cuvântului cu Apa Vieții pe mulți i-ai adăpat;

Bucură-te, că prin cunoștința lui Hristos, Pomul Vieții, neamurile de rana morții s-au tămăduit;

Bucură-te, că tu din tulpina Pomului Vieții ai răsărit;

Bucură-te, că tulpina Pomului Vieții pe tine te-a hrănit;

Bucură-te, căci cu darul lui Hristos, Pomului Vieții, ai adus rod însutit;

Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite! 

Condacul al 13-lea 

O, dumnezeiescule Apostole și Evangheliste al lui Hristos Ioane, care de Domnul foarte ai fost iubit și de vederea tainelor celor preaînalte de la El te-ai învrednicit, cu sfintele tale rugăciuni, ajută-ne ca în ziua cea mare a Judecății de Apoi să luăm milă și iertare de păcate de la Domnul nostru Iisus Hristos, Cel ce este Alfa și Omega, Căruia să-I cântăm laudă așa: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori) 

Icosul 1 

Pe văzătorul tainelor cerești, pe vasul cel preacurat al fecioriei care la Cina cea de Taină pe pieptul lui Iisus s-a rezemat și din izvorul înțelepciunii Celui fără de margini s-a adăpat, să-l lăudăm cu toții, cei iubitori de Hristos, și cu dorire, așa să-i strigăm:

Bucură-te, cel ce grija lumii ai lepădat;

Bucură-te, cel ce lui Hristos cu multă dragoste ai urmat;

Bucură-te, cel ce de la pescuire către Hristos ai fost chemat;

Bucură-te, cel ce cu mreaja cuvântului pe popoare le-ai mânat;

Bucură-te, că tunetul teologiei tale la toată lumea s-a auzit;

Bucură-te, că feciorelnica ta viață o ai cinstit;

Bucură-te, că pentru neprihănita ta viață, de Cuvântul Vieții ai fost iubit;

Bucură-te, stâlp al Bisericii prealuminos;

Bucură-te, ucenicul cel iubit al lui Hristos;

Bucură-te, că toate minunile cele preamari Hristos ți le-a arătat;

Bucură-te, că tainele cele preaînalte ție ți le-a încredințat;

Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite! 

Condacul 1 

Veniți, toate popoarele creștinești, pe „Fiul Tunetului” să-l lăudăm, pe Apostolul și Evanghelistul Ioan, cel ce a scris și a tunat dogmele dumnezeiești în toată lumea, căruia cu credință și cu evlavie din inimă să-i strigăm: Bucură-te, iubitorule de feciorie, Ioane Apostole, de Dumnezeu iubite! 

și această 

Rugăciune către Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan

Cu credință, cu dragoste și cu evlavie, din inimă venim către tine, Sfinte Apostole și Evangheliste Ioane, de Dumnezeu cuvântătorule și prietenul cel preaiubit al lui Hristos, și cu toată umilința te rugăm să ne ajuți nouă, nevrednicilor, cu sfintele și preaputernicele tale rugăciuni, spre a trece cu liniște și cu alinare peste toate valurile cele tulburi ale veacului celui de acum și spre a nu cădea noi în laturile și cursele cele prea meșteșugite ale răilor oameni și ale viclenilor diavoli. Pe tine, vulturule cel preaînalt zburător al teologiei, te rugăm să mijlocești pentru noi către Preamilostivul Dumnezeu și Mântuitorul nostru, Iisus Hristos, ca să lumineze cu al Său har mințile noastre cele întunecate de patimi, spre a primi și noi înțelepciunea cea de la Duhul lui Dumnezeu și a cunoaște dogmele dreptei credințe și minunile cele din Legea Sa, și spre a lucra și noi, după putere, pe cele ce le vom înțelege. Pe tine, ucenicul cel preaiubit al lui Hristos, care ai propovăduit lumii dragostea lui Dumnezeu și dragostea de aproapele, te rugăm să ne ajuți cu a ta mijlocire către Domnul, pentru ca și noi prin darul lui Dumnezeu să ajungem a iubi pe Dumnezeu din toată inima, din tot cugetul și din toată vârtutea noastră, iar pe aproapele nostru ca pe noi înșine. Pe tine, vasul cel preacurat al fecioriei, te punem mijlocitor către Preabunul Dumnezeu, ca prin ajutorul și mila Sa să ne izbăvească de războaiele cele iuți ale mâniei și ale poftelor trupești, precum și de potopul gândurilor celor necurate, care pururea din inimă izvorăsc și care, ca niște nori ai întunericului, din adânc risipindu-se, mintea noastră o întunecă spre pierzarea sufletelor noastre. Către tine, preafericite ucenic și apostol, care de către Domnul fiu al Preasfintei și Preacuratei Sale Maici ai fost numit și căreia până la ducerea ei din lumea aceasta i-ai slujit, cădem cu toată umilința și zdrobirea inimii noastre, ca, împreună cu Preacurata Născătoare de Dumnezeu și Pururea Fecioara Maria, care este și Maica Domnului, Maica ta și Maica noastră a tuturor celor ce au crezut în Hristos, să mijlocești pentru noi către Preadulcele nostru Mântuitor ca, prin a Sa milă și îndurare, să nu ne lase pe noi în toate zilele vieții noastre, nici în ceasul sfârșitului nostru, atunci când vom sta înaintea Lui și ne va judeca. Amin. 

Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și prea nevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi. (de trei ori cu trei închinăciuni)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluiește. (de 3 ori)

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Preotul: Că a Ta este împărăția și puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Strana: Amin.

iar de nu este preot, se zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-ne pe noi. Amin.

Tropar la Sărbătoarea Adormirii Sfântului Apostol și Evanghelist Ioan

Glasul 2

Apostole iubite al lui Hristos Dumnezeu, grăbește de mântuiește pe poporul cel fără de răspuns. Că te primește când cazi către Dânsul, Cel Ce te-a primit când te-ai rezemat pe pieptul Lui: pe Acela roagă-L, de Dumnezeu Cuvântătorule, ca norul vrăjmașilor cel căzut asupra noastră să se risipească, cerându-ne nouă pace și mare milă.

Preotul (sau diaconul) zice ectenia:

Miluiește-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila Ta, rugămu-ne Ție, auzi-ne și ne miluiește.

Strana: Doamne, miluiește. (de 3 ori)

Înca ne rugăm pentru mila, viața, pacea, sănătatea, mântuirea, cercetarea, lăsarea și iertarea păcatelor, buna-sporire și ajutorul robilor lui Dumnezeu (N, cei pentru care se face rugăciunea) și pentru ca să li se ierte lor toată greșala cea de voie și cea fără de voie.

Strana: Doamne, miluiește. (de 3 ori)

Încă ne rugăm ca să se păzească sfânt locașul acesta, țara aceasta, orașul (satul) acesta și toate mănăstirile, orașele și satele, de boală, de foamete, de cutremur, de potop, de foc, de sabie, de venirea altor neamuri asupra noastră și de războiul cel dintre noi; pentru ca milostiv, blând și lesne iertător să ne fie nouă Bunul și Iubitorul de oameni Dumnezeul nostru, să îndepărteze și să împrăștie toată mânia care se pornește asupra noastră, să ne izbăvească pe noi de mustrarea Lui cea dreaptă, care este asupra noastră, și să ne miluiască pe noi.

Strana: Doamne, miluiește. (de 40 de ori)

Auzi-ne pe noi, Dumnezeule, Mântuitorul nostru, nădejdea tuturor marginilor pământului și a celor ce sunt pe mare departe, și, Milostive, milostiv fii nouă, Stăpâne, pentru păcatele noastre și ne miluiește pe noi.

Strana: Doamne, miluiește. (de 3 ori)

Preotul zice ecfonisul: Că milostiv și iubitor de oameni Dumnezeu ești și Ție slavă înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Strana: Amin.

În lipsa preotului, încheiem, zicând: 

Doamne, miluiește. (de 40 de ori)

Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin.

Viața Sfântului Slăvitului Apostol și Evanghelist Ioan

 Viața Sfântului Slăvitului Apostol și Evanghelist Ioan, Cuvântătorul de Dumnezeu

8 mai

Se cuvine a ști că tatăl cuvântătorului de Dumnezeu era Zevedeu, iar maica sa era Salomi, fiica lui Iosif, logodnicul Născătoarei de Dumnezeu. Pentru că Iosif a avut patru feciori: pe Iacov, pe Simeon, pe Iuda și pe Iosif, și trei fiice: pe Estir, pe Marta și pe Salomi, care a fost femeia lui Zevedeu și maică a lui Ioan cuvântătorul de Dumnezeu.

 Deci, Mântuitorul, era unchi lui Ioan, pentru că era frate al Salomeei, fiica lui Iosif. 

Se cuvine să știm că, în vremea în care a fost vândut Domnul nostru iudeilor și a fost răstignit, au fugit toți. Dar Ioan, ca un iubit, a fost de față la vânzarea și la răstignirea Lui și a venit la mormânt cu Petru.

Apoi a luat pe Născătoarea de Dumnezeu întru ale sale.

 De aceea se zice că a avut trei maici pe pământ: întâi pe Salomi, dintru care s-a născut; a doua, tunetul, că s-a numit "fiul tunetului"; și a treia pe Preasfânta Născătoarea de Dumnezeu, precum a zis Domnul: Iată Maica ta! Și a îngrijit-o Ioan până la adormirea ei.

 Apoi a venit la Efes și a dărâmat prin rugăciunea sa capiștea Artemidei și a mântuit din rătăcire patru sute de mii de bărbați și femei ce slujeau Artemidei și i-a adus la lumină. Iar muntele pe care se află biserica cuvântătorului de Dumnezeu se numește Livaton, unde, spre apus, zace Sfântul Timotei.

 Iar Maria Magdalena și cei șapte tineri din Efes sunt în muntele din apropiere, ce se cheamă Hileon.

 Iar Sfânta Ermiona, fiica lui Filip, unul din cei șapte diaconi, din cele patru proorocițe fiice ale lui, zace aproape în acel munte; și Audact, mucenicul, și fiica sa, Calistena, și alți mucenici ce au fost episcopi: Ariston, Tiranos, Aristovul și Pavel cetățeanul pustiului. Și se face prăznuirea Sfântului Ioan, în cinstita sa apostolească biserică, ce este la locul ce se numește Evdomon.

Cinstita mutare a Sfântului Apostol și Evanghelist Ioan, Cuvântătorul de Dumnezeu, cel ce s-a rezemat pe pieptul Mântuitorului, a iubitorului de feciorie și ucenicul iubit al lui Hristos, se prăznuiește în 26 ale lunii septembrie, unde s-a scris pe larg viața lui cea sfântă. În această zi, însă, se cinstește numai pomenirea prafului tămăduitor, care ca minune iese în fiecare an din mormântul lui, în ziua a opta a lunii mai și pe care creștinii cei de acolo îl numesc mană.

 Pentru că Sfântul Ioan, trăind mai mult de o sută de ani și ostenindu-se în bunăvestirea lui Hristos, a ieșit împreună cu șapte ucenici ai săi din cetatea Efesului și le-a poruncit să-i sape un mormânt în chipul Crucii și într-însul - precum scrie în viața lui - să fie îngropat de viu. Auzind frații cei din cetate de aceasta, au mers și au săpat mormântul lui și n-au aflat trupul Apostolului și s-au întors, plângându-l mult. După aceea, mergeau adeseori la mormântul lui și acolo își săvârșeau rugăciunile către Dumnezeu, chemând în ajutor și spre mijlocire pe Sfântul Ioan.

După aceea a început în fiecare an, în această lună și zi, a ieși din mormântul lui un praf subțire făcător de minuni, pe care credincioșii luându-l, tămăduiau neputințele și patimile ce erau în popor.

 Pentru aceea s-a așezat într-această zi, precum și în luna lui septembrie, să-l lăudăm cu bisericești cântări de laude și să-l fericim pe acest plăcut al lui Dumnezeu, care mai mult decât alții a fost iubit lui Dumnezeu. Cu rugăciunile aceluia să câștigăm și noi tămăduire de bolile noastre cele sufletești și trupești și să ne învrednicim a fi plăcuți și iubiți lui Hristos Dumnezeul nostru.

Acest Sfant Ioan Teologul era din Betsaida Galileii, fiu al lui Zevedei, care era pescar. Deci, pescuind el, odata, pesti la marea Tiberiadei cu fiii sai, a venit Iisus si, stand pe tarm, a chemat pe fiii lui Zevedei, zicand: "Iacob si Ioan, veniti dupa mine si va voi face pe voi pescar de oameni". Deci, lasand ei pe tatal lor in corabie, au mers dupa Iisus si mult i-a iubit pe dansii.

Acest Ioan a fost, mai intai, ucenic al Sfantului Ioan Botezatorul si invatase de la acesta sa creada in Iisus, ca el este Mielul lui Dumnezeu, Care ridica pacatele lumii, si asa, cunoscandu-L pe Iisus, impreuna cu Andrei, au vorbit amandoi, pentru prima data cu Domnul. Sfantul Ioan Evanghelistul a fost insa unul din cei doisprezece Apostoli, alesi de Iisus, si era cel mai tanar din ceata Sfintilor Apostoli, drept aceea, si traditia Bisericii arata ca el a trait pana aproape de sfarsitul veacului apostolic (adica pana aproape de anul o suta). Sfantul Ioan era, apoi, unul din Apostoli cei mai apropiati ai Domnului Iisus, incat, in Evanghelia sa, el se numeste "ucenicul pe care il iubea Iisus (Ioan, 21, 20), negresit pentru fecioria si darurile lui. Este ucenicul care la Cina s-a rezemat pe pieptul Domnului si asa s-a adapat din Tainele lui Hristos. Este ucenicul caruia Domnul, cand era rastignit pe Cruce, i-a incredintat pe Preacurata Sa Maica, iar, dupa Inaltarea Domnului la Cer, Ioan era unul din stalpii Bisericii lui Hristos, impreuna cu Sfantul Petru si Iacov, ruda Domnului.

La randul ei, Traditia Bisericii ne da stirea ca, dupa moartea Maicii Domnului, Sfantul Apostol Ioan a mers la Efes, in Asia, propovaduind credinta lui Iisus. Aceeasi Traditie mai spune ca, din porunca lui Domitian imparatul (81-96), "Apostolul dragostei" a fost surghiunit in insula Patmos si ca acolo a vietuit el multa vreme. Tot acolo a scris el si Evanghelia sa, cele trei Epistole si cartea Apocalipsei. Deci, murind Domitian si venind imparat Nerva (96-98) Sfantul Ioan s-a intors la Efes si, asezand episcopi si preoti, i-a invatat sa pazeasca toate cate le-au auzit de la dansul si sa aduca pe oameni la Hristos.

Sfantul Ieronim istoriseste ca sfantul Ioan, ajuns la adanci batraneti, la varsta neputintelor, cerea sa fie dus la adunarile crestinilor si, in loc de lungi cuvantari, se multumea sa repete mereu: "Fiilor, iubiti-va unii pe altii". Ascultatorii il intrebau de ce repeta el mereu aceleasi indemnuri. Iar el raspundea, zicand: "Aceasta este porunca Domnului. Impliniti-o si este de-ajuns". Sfantul Ioan a murit in pace, la Efes, in alt treilea an al imparatiei lui Traian (98-117), dupa ce a iesit nevatamat dintr-un cazan cu undelemn in ferbere, la Roma (Tertullian). El este singurul Apostol, care a mers cu Iisus pana la piciorul Crucii, marele martor credincios al Evangheliei a patra si al Apocalipsei.Copilandrul sfânt e duhovnicul veacurilor

Azi e cea mai frumoasă zi din univers.

Şi aceasta pentru că sărbătorim pe Sfântul Ioan, ucenicul cel iubit al Mântuitorului Hristos. Un copilandru pescar, fratele mai mic al lui Iacov, cu privirea senină ca o mare în zi de mai, fiul cel mezin al lui Zevedeu. Un copil trudit, cu palmele sfâşiate de frânghii, cu hainele mirosind a peşte şi a mare, cu ochii grei de priveghere în zorii zilei pe apele ceţoase ale Mării Galielii. Şi totuşi în inima acestui copil se întâmplă ceva mai mare decât cerurile. Creierii i se deschid şi înţelege că în faţa lui, pe malul mării se află Cineva mai presus de înţelegere şi de frică. Şi împreună cu fratele său pleacă împreună cu Hristos, pe drumurile prăfuite ale Galileii pentru a învăţa cum să nu mai mori niciodată.

Este ucenicul iubit al Mântuitorului, cel mai vulnerabil, cel mai înmiresmat de feciorie, cu ochii mari deschişi la avalanşa de minuni, copilul tăcut care priveşte cum se deschid cerurile şi Duhul lui Dumnezeu se pogoară peste Mesia. Şi apoi cutremurul de fiinţă şi de vindecări. Moartea sfărâmată din oameni, ochii explodează de lumină, urechile ferecate se deschid pentru a auzi Cuvântul, paraliticii zburdă plângând şi mulţumind Celui blând, şi ucenicul tace şi priveşte. Ochii lui absorb, ca un burete dumnezeiesc, toată inundaţia de lumină care se înstăpâneşte peste univers.

Peste tot este lângă Magistrul lui. Stă aproape de Dumnezeu ca la o geană de ochi, simte răsuflarea Celui ce a zidit galaxiile, mănâncă cu Hrănitorul lumilor, atinge cu mâinile sale pe Focul cel infinit. E atât de firesc şi de nevinovat, şi în inima lui se impregrenază iubirea de Dumnezeu mai mult decât orice. Lasă pe părinţi şi pe rudenii, lasă mrejele, şi se porneşte pe arat sufletele. Păşeşte atent pe urmele paşilor lui Hristos, Îl vede asudând, obosind, zâmbind, plângând la rugăciune, supărându-se (O neam necredincios, până când voi fi cu voi...

Şi apoi, întru slava Taborului, Ioan copilandrul sfânt şi prunc cu inima vede întreaga istorie adunându-se şi îngenunchind la sfat de taină cu Dumnezeu, vede pe Moise şi pe Ilie, Legea şi Proorocii, înclinându-se în faţa Celui ce voieşte să moară pentru om. Nu spune nimic, e atât de plin de uimire încât lacrimile îi inundă ochii, cade la pământ străpuns de lumină, e covârşit de revărsarea de har. Închide ochii pe Tabor, iar ochii sufletului lui se deschid peste lumea cea de dincolo de moarte.

Apoi, înainte de Cina cea de Taină, când Hristos sângera cu sufletul de durerea milioanelor de morţi pentru care va muri, are un moment de slăbiciune. Merge cu fratele său să ceară să fie de-a dreapta şi de-a stânga Mielului jertfit. Hristos îi întreabă: „Puteţi să beţi paharul pe care Eu îl voi bea şi să vă botezaţi cu botezul cu care Mă voi boteza?”. Răspund naivi: „Putem”. Şi prăpastia de mucenicie se deschide în sufletul lor, destinele lor se schimbă instantaneu, se scrie în ceruri cum vor muri amândoi pentru Dumnezeu.

Şi la dumnezeiasca Masă, când Hristos îşi dăruieşte Trupul ca Pâine a veşniciei, Ioan, sfinţenia cea înmiresmată, nu zice nimic. Toţi se foiesc şi întreabă dacă ei sunt cei care îl vor vinde pe Iisus. Ioan nu spune nimic, e ochi şi urechi, şi un singur gest mai mare decât veacurile, îi defineşte viaţa şi veşnicia. Îşi reazemă capul pe pieptul Mântuitorului. E suprema declaraţie de iubire, tăcerea mai asurzitoare decât valurile mării, prin care ucenicul atinge pieptul Ziditorului şi ascultă în uimire sfântă bătăile inimii lui Dumnezeu. Istoria Bisericii se scrie în gestul său de iubire. Toţi preoţii din veac, când sunt hirotoniţi de arhiereu, îşi reazemă capul pe Sfânta Masă care este Hristos, în partea dreaptă, ca tânărul Ioan, Preotul cel de taină al iubirii sfinte. Pe fruntea lui se scrie nevăzut istoria preoţiei întregii lumi, jertfa şi dăruirea oamenilor pentru a împrumuta mâinile lor nevrednice şi gurile lor lui Dumnezeu.

Apoi, în timp ce toţi fug care încotro, după prinderea lui Iisus, Ioan e acolo, smerit, înţelegând că ceva mai important decât toată istoria se petrece acolo. Intră în curtea arhiereului că avea cunoscuţi acolo, îl bagă şi pe Petru înăuntru şi îl poartă spre focul care-l va arde întreg şi îl va curăţi mai apoi.

Ioan e la picioarele Crucii, plângând de dorul Celui ce se sfărâma pe Sine din iubire pentru noi. Ascultă cum gâfâie şi suspină de durere Întemeietorul lumii şi cum geme suferind Cel ce dăruieşte viaţa. Vede cum sângerează din toate încheieturile Dumnezeu, se schimbă la faţă împreună cu Omul cu faţa plină de sânge şi de spini. Şi primeşte cel mai mare dar al veacurilor: porunca lui Hristos de a purta de grijă de ceea ce are Dumnezeu mai curat şi mai sfânt pe pământ: Mama Lui.

De la ea află tainele cele sfinte ale creaţiei, teologia mistică izvorând din fecioria dumnezeiască. Ucenicul cel feciorelnic ascultă pe Fecioara plângând, cunoaşte în Duhul Sfânt ce-a simţit ea când I-a dat naştere lui Dumnezeu. De aici se cerne Evanghelia vulturului, adâncul cel de taină a Tainelor lui Dumnezeu, teologia Logosului veşnic. Ioan este grădinarul cel sfânt al celui mai sfânt Crin al istoriei, Maria şi de la ea primeşte mireasma cerului în minte şi o scrie pe pergamentul lumii pentru totdeauna.

Ioan e acolo mereu, purtând cu Iosif cel frumos şi cu Nicodim Trupul lui Hristos, strângând Sângele lui Dumnezeu în potirul inimii sale, ungându-l pe Hristos cu mir, începând toată preoţia sfântă a Bisericii, care dăruieşte pe Dumnezeu lumii.

Tinerelul care se ţinea de poala hainei lui Iisus, copilul blând şi tăcut, devine Duhovnicul veacurilor, martorul cel sfânt al Învierii, Scriitorul Evangheliei iubirii, plinirea şi începătura sinopticilor. Mintea lui întemeiată pe Dumnezeu, rănită de durerea de a-şi vedea Învăţătorul iubit murind şi vindecată de lumina ochilor Celui înviat, devine cea mai cumplită armă împotriva diavolului. Scrie, sfâşiind zidurile iadului, Apocalipsa, darea în vileag a tuturor curselor drăceşti, proorocia zilelor de pe urmă, suliţa înfiptă în inima morţii de apoi.

Scrie cuvintele care sfidează istoria şi cutremură temeliile iadului: Dumnezeu este iubire. Sfâşie îngrozitor în toată fineţea şi blândeţea lui, cu cuvântul, toate vicleniile satanei. În adâncul peşterii din Patmos este purtat la picioarele Împăratului răstignit şi vede biruinţa Lui asupra lumii.

Ce minune de om sărbătorim astăzi! Şi cât suntem de departe de suspinul inimii lui. Până nu e prea târziu, să ne întoarcem la cuvintele şi la lacrimile lui.

Sfântul Ioan, Evanghelistul și Teologul este unul dintre cei doisprezece Sfinți Apostoli ai Domnului nostru și unul dintre cei patru evangheliști. El a lăsat ca moștenire tuturor credincioșilor scrierile sale canonice nou-testamentare: Evanghelia, trei Epistole și Apocalipsa, prin care a vestit lumii că „Dumnezeu este iubire” și „Dumnezeu este lumină”. Sfântul Apostol Ioan este prăznuit de trei ori pe an, însă în ziua de 8 mai este sărbătorit în cinstea minunii care are loc, în fiecare an, în această zi, la mormântul său.

Sfântul Apostol Ioan a fost fiul pescarului Zevedeu și al mironosiței Salomeea, din localitatea Betsaida, din Galileea. La început, a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. Împreună cu fratele său, Iacov, a fost chemat de Mântuitorul Iisus Hristos să-L urmeze. Ioan a fost cel mai tânăr dintre Apostolii Domnului. În Noul Testament, cei doi frați, Ioan și Iacov, sunt numiți "fiii lui Zevedeu" sau, pentru credința lor puternică, "fiii tunetului". 

În cuprinsul Evangheliei sale, Ioan nu se numește pe sine cu numele, ci "ucenicul prea iubit al lui Iisus" (Ioan, 21, 20). El chiar era foarte iubit de către Iisus, deoarece, împreună cu Apostolii Petru și Iacov, Ioan îl insoțește pe Învățător în cele mai importante momente ale vieții Sale pământești. El a fost prezent la Învierea fiicei lui Iair, la Schimbarea la Față și la rugăciunea din grădina Ghetsimani. Ulterior, când Mântuitorul era răstignit pe Cruce, l-a ales pe Ioan drept purtător de grijă pentru Mama Sa, Fecioara Maria, pe care Ioan a însoțit-o până la cinstita ei Adormire. După învierea lui Iisus, Ioan a fost primul Apostol care a cercetat mormântul gol. 

Dumnezeu face minuni prin toți sfinții săi, prin cei care au suferit sau au murit pentru El, proroci, mucenici, sfinții Săi apostoli și ucenici și toți cei care au dus o viață curată și sfântă, învrednicindu-I Împărăției Cerurilor și vieții veșnice, iar locurile de îngropare ale lor le binecuvântează cu multe minuni și daruri. Mormântul Sf. Ioan Evanghelistul izvorăște o pulbere sfântă, care izbucnește afară în fiecare an, la această dată și pe care localnicii o numesc „mană”. Această pulbere divină este cunoscută pentru darurile ei vindecătoare, atât pentru suflet, cât și pentru trup. Mormântul său făcător de minuni se află în cetatea Selcuk de astăzi din Efes, Turcia.

ACATISTUL SFANTULUI ARSENIE CEL MARE

 ACATISTUL SFANTULUI ARSENIE CEL MARE 

                                  8 mai

Rugaciunile incepatoare

De este preot, incepe asa :

Binecuvantat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Iar de nu este preot, se zice :

Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor nostri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.

Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!

Imparate Ceresc, Mangaietorule, Duhul Adevarului, Care pretutindeni esti si pe toate le implinesti, Vistierul Bunatatilor si Datatorule de Viata, vino si Te salasluieste intru noi si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste Bunule sufletele noastre!

Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fara-De-Moarte, miluieste-ne pe noi! (de 3 ori)

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh! Si acum si pururea si in vecii vecilor! Amin!

Preasfantă Treime, miluieste-ne pe noi! Doamne, curateste pacatele noastre! Stapane, iarta faradelegile noastre! Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru Sfant Numele Tau!

Doamne miluieste! (de 3 ori)

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh! Si acum si pururea si in vecii vecilor! Amin!

Tatal nostru, Carele esti în Ceruri, sfinteasca-se Numele Tau, vie Imparatia Ta, faca-se Voia Ta, precum in cer asa si pe pamant. Painea noastra, cea de toate zilele, da-ne-o noua astazi si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri! Si nu ne duce pe noi în ispita, ci ne izbaveste de cel viclean! Amin!

Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor nostri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi! Amin 

Miluieste-ne pe noi, Doamne, miluieste-ne pe noi, ca nepricepandu-ne de nici un raspuns, aceasta rugaciune aducem Tie, ca unui Stapan, noi pacatosii robii Tai, miluieste-ne pe noi!

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh!

Doamne, miluieste-ne pe noi, ca intru Tine am nadajduit; nu Te mania pe noi foarte, nici pomeni faradelegile noastre, ci cauta si acum ca un Milostiv si ne izbaveste pe noi de vrajmasii nostri, ca Tu esti Dumnezeul nostru si noi suntem poporul Tau; toti lucrul mainilor Tale si Numele Tau chemam.

Si acum si pururea si in vecii vecilor! Amin!

Usa milostivirii deschide-o noua, binecuvantata Nascatoare de Dumnezeu, Fecioara, ca sa nu pierim cei ce nadajduim intru tine, ci sa ne izbavim prin tine de nevoi, ca tu esti mantuirea neamului crestinesc.

Cred intru unul Dumnezeu, Tatal Atottiitorul, Facatorul cerului si al pamantului, al tuturor celor vazute si nevazute. Si intru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul Nascut, Care din Tatal S-a nascut mai inainte de toti vecii; lumina din lumina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, nascut iar nu facut, Cel de o fiintă cu Tatal, prin Care toate s-au facut. Care, pentru noi oamenii si pentru a noastra mantuire, S-a pogorat din ceruri si S-a intrupat de la Duhul Sfant si din Fecioara Maria si S-a făcut om. Si S-a rastignit pentru noi in zilele lui Pontiu Pilat, a patimit si s-a ingropat. Si a inviat a treia zi, dupa Scripturi. Si S-a înaltat la ceruri si sade de-a dreapta Tatalui. Si iarasi va sa vina cu slava sa judece viii si mortii, a Carui imparatie nu va avea sfarsit. Si intru Duhul Sfant, Domnul de viată Facatorul, Care din Tatal purcede, Cel ce impreună cu Tatal si cu Fiul este inchinat si slavit, Care a grait prin prooroci. Intru una, sfanta, soborniceasca si apostoleasca Biserica. Marturisesc un Botez spre iertarea pacatelor. Astept invierea mortilor si viata veacului ce va sa fie. Amin!

Doamne miluieste! (de 12 ori)

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh! Si acum si pururea si in vecii vecilor! Amin!

Veniti sa ne inchinam Imparatului nostru Dumnezeu! (o inchinaciune)

Veniti sa ne inchinam si sa cadem la Hristos, Imparatul nostru Dumnezeu! (o inchinaciune)

Veniti sa ne inchinam si sa cadem la Insusi Hristos, Imparatul si Dumnezeul nostru! (o inchinaciune)

Psalmul 142

Doamne, auzi rugaciunea mea, asculta cererea mea, intru credinciosia Ta, auzi-ma, intru dreptatea Ta. Sa nu intri la judecata cu robul Tau, ca nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrajmasul prigoneste sufletul meu si viata mea o calca in picioare; facutu-m-a sa locuiesc in intuneric ca mortii cei din veacuri. Mahnit e duhul in mine si inima mea incremenita inlauntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mainilor Tale m-am gandit. 

Intins-am catre Tine mainile mele, sufletul meu ca un pamant insetosat. Degrab auzi-ma, Doamne, ca a slabit duhul meu. Nu-Ti intoarce fata Ta de la mine, ca sa nu ma aseman celor care se coboara in mormant. Fa sa aud dimineata Mila Ta, ca la Tine imi este nadejdea. Arata-mi calea pe care voi merge, ca la Tine am ridicat sufletul meu. 

Scapa-ma de vrajmasii mei, ca la Tine alerg, Doamne. Invata-ma sa fac Voia Ta, ca Tu esti Dumnezeul meu. Duhul Tau Cel Bun sa ma povatuiasca la pamantul dreptatii. Pentru Numele Tau, Doamne, daruieste-mi viata. Intru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fa bunatate de starpeste pe vrajmasii mei si pierde pe toti cei ce necajesc sufletul meu, ca eu sunt robul Tau. 

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh! Si acum si pururea si in vecii vecilor! Amin!

Aliluia, aliluia, aliluia, Slava Tie, Dumnezeule!

Aliluia, aliluia, aliluia, Slava Tie, Dumnezeule!

Aliluia, aliluia, aliluia, Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!

Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor si cu suspinurile cele dintru adanc ai făcut ostenelile tale insutit roditoare; si te-ai facut luminator lumii, stralucind cu minunile, Arsenie, parintele nostru. Roaga-te lui Hristos Dumnezeu ca sa mantuiasca sufletele noastre.

Dumnezeu este Domnul si S-a aratat noua, bine este cuvantat Cel ce vine intru Numele Domnului ! (de 3 ori)

De la Roma ca un soare mare ai stralucit, si ai ajuns catre cetatea împărăteasca, prea fericite, luminand-o pe aceasta cu cuvintele si cu faptele tale, si izgonind intunericul neintelepciunii. Pentru aceasta te cinstim pe tine, preacuvioase Arsenie, lauda parintilor.

Psalmul 50

Miluieste-ma, Dumnezeule, dupa mare mila Ta si dupa multimea indurarilor Tale, sterge faradelegea mea. Mai vartos ma spala de faradelegea mea si de pacatul meu ma curateste; ca faradelegea mea eu o cunosc si pacatul meu inaintea mea este pururea. Tie unuia am gresit si rau inaintea Ta am facut, asa incat Drept esti Tu intru cuvintele Tale si Biruitor cand vei judeca Tu. Ca iata intru faradelegi m-am zamislit si in pacate m-a nascut maica mea. Ca iata adevarul ai iubit; cele nearatate si cele ascunse ale intelepciunii Tale, mi-ai aratat mie. Stropi-ma-vei cu isop şi ma voi curati; spala-ma-vei si mai vartos decat zapada ma voi albi. Auzului meu vei da bucurie si veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Intoarce fata Ta de la pacatele mele si toate faradelegile mele sterge-le. Inima curata zideste intru mine, Dumnezeule si duh drept innoieste intru cele dinlauntru ale mele. Nu ma lepada pe mine de la fata Ta si Duhul Tau cel Sfant nu-l lua de la mine. Da-mi mie bucuria mantuirii Tale si cu duh stapanitor ma intareste. Invata-voi pe cei fara de lege caile Tale si cei necredinciosi la Tine se vor întoarce. Izbaveste-ma de varsarea de sange, Dumnezeule, Dumnezeul mantuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide si gura mea va vesti lauda Ta. Ca de ai fi voit jertfa, Ti-as fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa Lui Dumnezeu: duhul umilit; inima infranta si smerita Dumnezeu nu o va urgisi. Fa bine, Doamne, intru buna voirea Ta, Sionului si sa se zideasca zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptatii, prinosul si arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tau vitei.

Condacul 1

Pe luminatorul lumii si podoaba calugarilor, pe rugatorul cel inflacarat al pustiei si dascalul cel minunat al tacerii, veniti toti cei iubitori de Dumnezeu sa-l laudam si sa i ne inchinam zicand: Bucura-te, Preacuvioase Parinte Arsenie!

Icosul 1

Rasarind din parinti binecredinciosi, ai Romei celei Vechi, stralucita odrasla te-ai aratat, parintele nostru Arsenie; caci, sporind in invatatura retoricii si a filosofiei celei mai inalte, frica lui Dumnezeu si dragostea Lui mai vartos ti le-ai agonisit, pentru care iti cantam:

Bucura-te, rod ales al unor parinti evlaviosi;

Bucura-te, diamant inzestrat cu virtuti si daruri sfinte;

Bucura-te, ritor iscusit in elineasca si latineasca invatatura;

Bucura-te, albina iubitoare de polenul curatiei;

Bucura-te, crin duios neatins de intinaciunea trufiei celei pierzatoare;

Bucura-te, tamaie bine-mirositoare aprinsa cu focul ravnei catre Stapanul;

Bucura-te, vultur neabatut din zborul catre inaltimile cele ceresti;

Bucura-te, al Sfantului Duh vrednic lacas;

Bucura-te, ciocarlie glasuitoare de pace si armonie;

Bucura-te, parintele pustiei si al nostru mijlocitor;

Bucura-te, ocrotitorul celor ce cheama al tau ajutor;

Bucura-te, lauda noastra in ceasul grelelor incercari;

Bucura-te, Preacuvioase Parinte Arsenie!

Condacul 2

Nu intru intelepciunea cea lumeasca a aflat sufletul tau odihna, prealaudate, ci intelepciunea cea de sus mai cu dorire cautand, ai intrat in randul clericilor, slujind Domnului ca diacon, plin de roadele Duhului. Insufla-ne si noua, parinte, ravna si dragoste de cele sfinte, ca impreuna cu tine sa cantam: Aliluia!

Icosul 2

Vazandu-te Domnul, ca pe o mireasa prea impodobita, sarguindu-te a-I bineplacea in toate, a raspandit slava ta in toate partile Romei si nimeni altul decat tine, nu a fost gasit destoinic a fi invatator al filosofiei si credintei crestinesti pentru insisi fii imparatului. Tu, insa, fericite, te-ai lepadat de mult ori, nemaiindragind scolasticestile graiuri, dar te-ai plecat mai apoi spre a implini porunca data, iar noi iti spunem:

Bucura-te, smerit lucrator in via Domnului;

Bucura-te, ca dulceata linistei si a rugaciunii mai mult decat orice te veselea;

Bucura-te, inger pamantesc invapaiat de doruri ceresti;

Bucura-te, pilda mareata de umilinta si blandete;

Bucura-te, mielusel ascultator de glasul Pastorului Celui Bun;

Bucura-te, ca vietuirea ta cea inalta pe multi i-a umplut de uimire;

Bucura-te, balsam de mangaiere si alinare;

Bucura-te, mir de mult pret ce reversi harul peste cei ce ti se roaga;

Bucura-te, dar ceresc facut oamenilor din milostivirea Datatorului a toate;

Bucura-te, prietenul celor ce cinstesc pomenirea ta;

Bucura-te, si invata-ne a binecuvanta pe Domnul in toate cele ce vin asupra noastra;

Bucura-te, aparatorul nostru la judecata ce va sa fie;

Bucura-te, Preacuvioase Parinte Arsenie!

Condacul 3

Petrecand la curtea imperiala, la mare cinste te avea imparatul Teodosie, inconjurandu-te cu slava si dregatorii si daruindu-ti multime de slugi, podoabe scumpe si haine aurite. Dar, in camara cea mai de taina a inimii tale, Duhul Sfant striga intru tine cu suspine negraite dupa sfanta instrainare, rugand pe Dumnezeu si zicand: Aliluia!

Icosul 3

Rugaciunea cea cu umilinta si zdrobirea nu o trece Domnul cu vederea si dupa multi ani un glas ceresc te-a chemat de langa imparatul pamantesc in oastea Imparatului Luminii, graindu-ti: “Arsenie, fugi de oameni si te vei mantui!” pentru care ai inaltat smerita multumire Stapanului, iar noi minunandu-ne, te laudam asa:

Bucura-te, serafim ranit de dragostea vesnicului Mire;

Bucura-te, porumbel ceresc, solitor de veselie si de neprihanire;

Bucura-te, suflet fecioresc impodobit cu candela nazuintelor sfinte;

Bucura-te, chiparos ce ne invalui in mireasma rugaciunilor si mijlocirilor tale;

Bucura-te, spaima diavolilor ce ii alungi departe de la robii tai;

Bucura-te, vioara a carei auzire indulceste sufletele noastre afundate in mahnire si dureri de multe feluri;

Bucura-te, cel ce aduci iarasi pacea in cei ce au pierdut-o;

Bucura-te, raza luminoasa ce gonesti negura pacatului;

Bucura-te, scanteie ce aprinzi in noi pocainta cea curatitoare;

Bucura-te, sprijinitorul celor lipsiti de ajutorul omenesc;

Bucura-te, intarirea neputinciosilor si bolnavilor;

Bucura-te, odihna celor obositi de greutati si scarbe;

Bucura-te, Preacuvioase Parinte Arsenie!

Condacul 4

In frumusetea cea negraita a corturilor ceresti, te desfatezi acum, preacinstite, intru odihna cea vesnica a sfintilor. Cauta, o, preaminunate Arsenie, spre noi cei incurcati in lanturile multor faradelegi si ispite ca mantuiti prin tine sa aducem prinos de: Aliluia!

Icosul 4

Cine poate spune, parinte cuvioase, nespusa bucurie ce te-a cuprins, vazandu-te slobozit din lumea cea desarta spre a implini ceea ce din tinerete doreai cu atata ardoare? Caci noi, cei neputinciosi si iubitori de materie, neputand patrunde taina, ne umilim cu sufletul si-ti impletim cununi de lauda zicand:

Bucura-te, stalp de foc al dragostei curate;

Bucura-te, cel plin de zel nestavilit dupa Soarele Dreptatii;

Bucura-te, ca nimic din inselaciunile vietii nu te-a atras in mreje;

Bucura-te, izvor de bunatate si compatimire;

Bucura-te, comoara scumpa a celor saraci cu duhul;

Bucura-te, fantana racoritoare ce ne adapi cu apa cea vie;

Bucura-te, diadema aurita ce duci rugaciunile noastre la Tronul Preasfintei Treimi;

Bucura-te, cel ce tainic ne povatuiesti a purta crucea suferintei cu rabdare si smerenie;

Bucura-te, impreuna calator cu noi pe drumul spinos al mantuirii;

Bucura-te, cel ce abati mintea noastra de la cele de jos la cele nepieritoare;

Bucura-te, ca la tacerea cea aducatoare de har ne indemni;

Bucura-te, ca de rataciri si erezii ne feresti;

Bucura-te, Preacuvioase Parinte Arsenie!

Condacul 5

Imbracandu-te in haine saracacioase, ai parasit pe ascuns palatul din Constantinopol si ai fugit in pustia Egiptului, de Dumnezeu ganditorule Arsenie. Pretinzand a fi un om strain si sarac, ii implorai pe parintii cei de acolo a te imbraca in schima monahala spre a sluji impreuna cu dansii lui Hristos si a-I canta pururi: Aliluia!

Icosul 5

Ca un rob te-ai smerit, preaslavite, caci robit ai fost de dragostea Celui ce mai inainte te-a iubit. Si cunoscand Avva Ioan Colov darul Sfantului Duh ce era asupra ta, te-a tuns indata in chipul ingeresc, pentru care primeste de la noi:

Bucura-te, veselia cetelor ingeresti;

Bucura-te, jertfa sfintita pe altarul tagaduirii de sine;

Bucura-te, ca te-ai golit de sine spre a-L face pe Hristos sa straluceasca intru tine;

Bucura-te, ca te-ai ascuns in adancul pustiei, vadind Lumina Invierii;

Bucura-te, ca numele barbatiei purtand, suflet vitejesc ai avut;

Bucura-te, ca ti-ai dispretuit trupul si odihna de orice fel;

Bucura-te, cununa a nevointelor pustnicesti;

Bucura-te, floarea pustiei celei sterpe;

Bucura-te, trambita sfanta ce ne destepti in suflet simtaminte dumnezeiesti;

Bucura-te, bucurie nemarginita a celor intristati;

Bucura-te, razemul celor parasiti si prigoniti;

Bucura-te, odor pretios ce ne rascumperi din munca cea vesnica;

Bucura-te, Preacuvioase Parinte Arsenie!

Condacul 6

Nu suntem vrednici, Atotputernice Doamne, a ridica ochii nostri spre Tine, caci noianul pacatelor noastre ne-a facut necutezatori, iar constiinta amarnic ne pune inainte privelistea nesuferitelor chinuri ale iadului. Pentru rugaciunile cuviosului tau, indura-te spre zidirea ta cea cazuta, ca rapiti din ghearele celui rau, sa iti cantam in glas de izbavire: Aliluia!

Icosul 6

Multa cercetare s-a facut de imparatul Teodosie pentru tine, Preacuvioase parinte, caci multa mahnire i-a pricinuit plecarea ta. Insa Dumnezeu te-a acoperit cu puterea Sa, in chilia cea daruita tie de Avva Ioan Colov, unde petreceai in mare asprime si in osteneli, pentru care asculta unele ca acestea:

Bucura-te, chip al monahilor desavarsiti;

Bucura-te, arma nebiruita in lupta duhovniceasca;

Bucura-te, in infranare nerapusule ostas;

Bucura-te, priveghetor osardnic in asteptarea Mireului nestricacios;

Bucura-te, ca ochii tai varsau mereu lacrimi de dor;

Bucura-te, postitor hranit cu mana sfintelor cugetari;

Bucura-te, Preacuvioase Parinte Arsenie!

Condacul 7

Fost-a iarasi glasul Domnului catre tine zicandu-ti: “Arsenie, fugi de oameni si petrece in liniste, caci aceasta este radacina curateniei!”. Si ai mers indata in pustiul mai indepartat si in tacere si in vorbirea cu Dumnezeu mai vartos te-ai sarguit, cantand in inima ta: Aliluia!

Icosul 7

Asemanatu-te-ai fericite cu samanta cea care, murind, a adus roada bogata, caci si tu ai murit pentru lume si te-ai instrainat de neamul si patria ta adancindu-te cu dragoste serafimica pentru Domnul. Incazeste, o, sfinte si inimile noastre cu vapaia Sfantului Duh, ca intr-un glas sa-ti spunem:

Bucura-te, flacara rugaciunii neincetate;

Bucura-te, minte curatita de patimi si unita cu cele de sus;

Bucura-te, ca pe pamant erai cu trupul, iar cu duhul te impartaseai cu cele de sus;

Bucura-te, heruvim vazator de taine nepatrunse;

Bucura-te, ca ingerii iti slujeau;

Bucura-te, ca insusi Dumnezeu petrecea cu tine;

Bucura-te, ca purtai in san un servetel pentru lacrimile de umilinta ce izvorau pe cand impleteai rucodelia ta;

Bucura-te, ca atat de mult plangeai, incat si perii ochilor ti-au cazut;

Bucura-te, ca trupului, ca unui rob rau ii porunceai a dormita o ora pe noapte;

Bucura-te, ca multe suparari iti faceau dracii, dorind a-ti surpa lucrarea;

Bucura-te, caci cu smerenie ai biruit sagetile vrajmasului;

Bucura-te, nadejdea noastra nerusinata;

Bucura-te, Preacuvioase Parinte Arsenie!

Condacul 8

Cum te vom lauda pe tine, de Dumnezeu purtatorule parinte, noi cei ce de-a pururea in desarta graire vietuim si cu clevetiri si osandiri intinam sufletul nostru? Ci, invata-ne pe noi a infrana pornirile cele rele ale inimii, invrednicindu-ne a glasui cu tine cantarea cereasca: Aliluia!

Icosul 8

Nu a putut fi ascunsa lumina sub obroc si nici tu, fericite, nu ai putut ingropa virtutea ce stralucea intru tine, care pe multi ii atragea a veni catre tine si a cere cuvant de mantuire. Insa nu primeai prea degrab pe cineva; iar intrebat fiind pentru ce fugi de oameni ziceai: “Dumnezeu stie ca va iubesc, dar nu pot fi si cu voi si cu El”. Iar noi, auzind unele ca acestea, te laudam zicand:

Bucura-te, vorbitorule in graiul fericitei taceri;

Bucura-te, locas al Preasfintei Treimi;

Bucura-te, blandule sfatuitor cu propria pilda;

Bucura-te, oglinda a dreptatii si sfinteniei;

Bucura-te, fiu iubit al Maicii Preacurate;

Bucura-te, podoaba bisericii drept slavitoare;

Bucura-te, carte cu slove de duh scrisa;

Bucura-te, vindecator al sufletelor si al trupurilor;

Bucura-te, grabnic ajutator al celor din nevoi;

Bucura-te, ca te pleci cu milostivire spre cei suferinzi;

Bucura-te, impaciuitorul celor invrajbiti;

Bucura-te, cel ce asterni dragostea intre frati;

Bucura-te, Preacuvioase Parinte Arsenie!

Condacul 9

Toti credinciosii adunandu-ne, veniti sa cadem la placutul lui Dumnezeu Arsenie: robii la eliberatorul, saracii la plinitorul, bogatii la cel sarac pentru Evanghelie, pacatosii la mijlocitorul, bolnavii la tamaduitorul si toti, ca unui mare soare sa-i cantam: Aliluia!

Icosul 9

Inteleptii veacului acestuia, auzind de vietuirea ta cea straina se umplu de mirare si nu se pricep cum a grai intru cinstirea ta, aduc laude de acest fel:

Bucura-te, ca pentru Domnul ai ascuns stiinta ta;

Bucura-te, ca desi aveai multa iscusinta in aceasta, celor ce te intrebau le ziceai ca voiesti a invata mai bine alfabetul taranului simplu;

Bucura-te, taina neinteleasa de mintile infumuratilor carturari;

Bucura-te, ca sfanta simplitate te-a facut mai slavit decat acestia;

Bucura-te, ca in locul mirodeniilor si aromatelor de la palat sufereai mirosul cel greu;

Bucura-te, ca nimeni nu avea haine mai proaste ca ale tale;

Bucura-te, ca imbolnavindu-te si primind in dar o camasa de in, ai multumit Domnului ca pentru numele Lui te-ai invrednicit a lua milostenie;

Bucura-te, cel invesmantat in mantia nepatimirii;

Bucura-te, ca de slujba diaconiei nu te-ai mai apropiat;

Bucura-te, ca te impartaseai in randul fratilor, nu al clericilor din schit;

Bucura-te, ca de vedenii ceresti te-ai invrednicit;

Bucura-te, ca pocainta cu strapungere de inima in tot ceasul te-a insotit;

Bucura-te, Preacuvioase Parinte Arsenie!

Condacul 10

Innotand in marea acestei vieti, tare nadejde te avem, preacinstite parinte, caci stim ca nu vom fi doborati de involburatele valuri ale primejdiilor, avandu-te pe tine ajutator si in glas de bucurie, la limanul mantuirii vom canta: Aliluia!

Icosul 10

Turn de aparare si zid neclintit te cunoastem pe tine prealaudate Arsenie. Caci cine a alergat la tine si nu a fost izbavit? Sau, care ti s-a rugat si nu a primit a ta folosinta? Pentru aceea, preamarindu-te, iti zicem:

Bucura-te, indreptarea celor gresiti;

Bucura-te, povata celor ce ratacesc;

Bucura-te, cel ce stergi lacrimile celor ce plang nemangaiati;

Bucura-te, mare folositor in nenumarate trebuinte;

Bucura-te, carmaciul celor nestiutori;

Bucura-te, cel ce dezlegi din legaturile vrajmasului pe cei prinsi in ele;

Bucura-te, intaritorule al credintei noastre;

Bucura-te, lumina celor orbi;

Bucura-te, invatatorul celor nepriceputi;

Bucura-te, linistea celor framantati si tulburati;

Bucura-te, hranitorul celor lipsiti;

Bucura-te, binecuvantarea cereasca ce tuturor te faci spre mantuire;

Bucura-te, Preacuvioase Parinte Arsenie!

Condacul 11

Nu trece cu vederea, Sfinte parinte, smeritele noastre cantari ce cu tot sufletul ti le aducem. Soleste noua mila Stapanului, ca prin tine fiind miluiti, bucurandu-ne sa graim: Aliluia!

Icosul 11

Faclie lumii esti preacuvioase si mare stalp al pustiei, caci se lauda cu tine oamenii pe pamant, iar in cer, cetele sfintilor si ale ingerilor se bucura de tine si ne indeamna a glasui intru cinstirea ta:

Bucura-te, raza a luminii neinserate;

Bucura-te, salcie aplecata spre implinirea Evangheliei;

Bucura-te, perla scumpa si prea frumoasa;

Bucura-te, urmatorule al evlaviei crestine;

Bucura-te, mierla neintrecuta in doxologie;

Bucura-te, apa limpede curatitoare;

Bucura-te, vestitor de intamplari minunate;

Bucura-te, nor ce ne acoperi cu a ta umbrire;

Bucura-te, pavaza celor ce poarta al tau nume;

Bucura-te, cheie ce ne descui usa dantuirii;

Bucura-te, nectar ce ne indulcesti a noastra auzire;

Bucura-te, biruitorul tagmelor diavolesti;

Bucura-te, Preacuvioase Parinte Arsenie!

Condacul 12

Harul cel dumnezeiesc revarsa-l noua de la Hristos, Domnul Slavei. Opreste dezbinarea in Biserica, stinge asupririle celor potrivnici si indrepteaza viata noastra, ca in unire si pace adanca, toti sa strigam: Aliluia!

Icosul 12

Cantand maririle tale, cu umilinta si evlavie ne inchinam sfintelor tale lupte, fericim chinurile vietii pustnicesti ce le-ai rabdat pentru Hristos si multumindu-ti pentru binefacerile tale, graim unele ca acestea:

Bucura-te, imn de veselie inimii noastre;

Bucura-te, infrangatorul ispitelor de la trup, de la lume si de la diavoli;

Bucura-te, ca monahilor le esti straja tare;

Bucura-te, pom aducator de roade bogate;

Bucura-te, cel ce umpli de stralucire poteca neprihanirii;

Bucura-te, ocean de iubire jertfelnica;

Bucura-te, palat al imparatiei ceresti;

Bucura-te, cel ce lesne cobori asupra-ne milostivirile divine;

Bucura-te, mladita vie a trunchiului Hristos;

Bucura-te, ploaia calda ce ne picuri binecuvantare;

Bucura-te, scumpul nostru mijlocitor;

Bucura-te, de minuni preaslavite facatorule;

Bucura-te, Preacuvioase Parinte Arsenie!

Condacul 13

O, preacantate parinte Arsenie, farul cel luminos al pustiei si comoara monahismului ortodox, primeste nevrednica noastra rugaciune si ne izbaveste de toate nevoile si primejdiile si de munca cea vesnica fereste-ne, ca prin mijlocirile tale sa ajungem in bucuria nesfarsita unde neincetat rasuna cantarea: Aliluia! (acest condac se spune de 3 ori)

Icosul 1

Rasarind din parinti binecredinciosi, ai Romei celei Vechi, stralucita odrasla te-ai aratat, parintele nostru Arsenie; caci, sporind in invatatura retoricii si a filosofiei celei mai inalte, frica lui Dumnezeu si dragostea Lui mai vartos ti le-ai agonisit, pentru care iti cantam:

Bucura-te, rod ales al unor parinti evlaviosi;

Bucura-te, diamant inzestrat cu virtuti si daruri sfinte;

Bucura-te, ritor iscusit in elineasca si latineasca invatatura;

Bucura-te, albina iubitoare de polenul curatiei;

Bucura-te, crin duios neatins de intinaciunea trufiei celei pierzatoare;

Bucura-te, tamaie bine-mirositoare aprinsa cu focul ravnei catre Stapanul;

Bucura-te, vultur neabatut din zborul catre inaltimile cele ceresti;

Bucura-te, al Sfantului Duh vrednic lacas;

Bucura-te, ciocarlie glasuitoare de pace si armonie;

Bucura-te, parintele pustiei si al nostru mijlocitor;

Bucura-te, ocrotitorul celor ce cheama al tau ajutor;

Bucura-te, lauda noastra in ceasul grelelor incercari;

Bucura-te, Preacuvioase Parinte Arsenie!

Condacul 1

Pe luminatorul lumii si podoaba calugarilor, pe rugatorul cel inflacarat al pustiei si dascalul cel minunat al tacerii, veniti toti cei iubitori de Dumnezeu sa-l laudam si sa i ne inchinam zicand: Bucura-te, Preacuvioase Parinte Arsenie!

Rugaciune

O, Preacuvioase parinte Arsenie, cel ce pentru Hristos ai lasat bogatiile imparatesti si din valurile lumesti fugind ca din izvoarele pacatului intru liniste desavarsita mintea ti-ai pazit si cu dragoste de serafim te-ai aprins in vorbirea cu Dumnezeu, auzi-ne si pe noi pacatosii si nevrednicii care vietuim cu multa nepasare in toata vremea si Il maniem pe Domnul cu multimea rautatilor noastre.

Roaga-te pentru noi cei neputinciosi spre a ne trezi din somnul lenevirii si a ne curati inima de poftele cele viclene pentru a o face locas al Dumnezeiescului Duh.

O, preabunule parinte Arsenie, cel ce ne-ai invatat ca incepatura tuturor faptelor bune este smerita cugetare cea adevarata fara de care nu putem afla mantuitoarea cale catre Dumnezeu, ajuta-ne si pe noi nevrednicii robii tai a ne aduce aminte pururi ca tarana suntem si desertaciune sunt toate cele omenesti.

Tu, sfinte parinte, care te desfatezi cu cetele tuturor sfintilor, prin indrazneala ce ai castigat-o catre Domnul fa-te noua solitor de pace si intarire in ispitele si necazurile veacului acestuia inselator, daruitor de lumina in intunecimea orbirii noastre sufletesti, calauza pasilor nostri pe cararea pocaintei, indemnator de taina laACATISTUL SFANTULUI ARSENIE CEL MARE 

                                  8 mai

Rugaciunile incepatoare

De este preot, incepe asa :

Binecuvantat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Iar de nu este preot, se zice :

Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor nostri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.

Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!

Imparate Ceresc, Mangaietorule, Duhul Adevarului, Care pretutindeni esti si pe toate le implinesti, Vistierul Bunatatilor si Datatorule de Viata, vino si Te salasluieste intru noi si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste Bunule sufletele noastre!

Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fara-De-Moarte, miluieste-ne pe noi! (de 3 ori)

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh! Si acum si pururea si in vecii vecilor! Amin!

Preasfantă Treime, miluieste-ne pe noi! Doamne, curateste pacatele noastre! Stapane, iarta faradelegile noastre! Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru Sfant Numele Tau!

Doamne miluieste! (de 3 ori)

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh! Si acum si pururea si in vecii vecilor! Amin!

Tatal nostru, Carele esti în Ceruri, sfinteasca-se Numele Tau, vie Imparatia Ta, faca-se Voia Ta, precum in cer asa si pe pamant. Painea noastra, cea de toate zilele, da-ne-o noua astazi si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri! Si nu ne duce pe noi în ispita, ci ne izbaveste de cel viclean! Amin!

Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor nostri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi! Amin 

Miluieste-ne pe noi, Doamne, miluieste-ne pe noi, ca nepricepandu-ne de nici un raspuns, aceasta rugaciune aducem Tie, ca unui Stapan, noi pacatosii robii Tai, miluieste-ne pe noi!

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh!

Doamne, miluieste-ne pe noi, ca intru Tine am nadajduit; nu Te mania pe noi foarte, nici pomeni faradelegile noastre, ci cauta si acum ca un Milostiv si ne izbaveste pe noi de vrajmasii nostri, ca Tu esti Dumnezeul nostru si noi suntem poporul Tau; toti lucrul mainilor Tale si Numele Tau chemam.

Si acum si pururea si in vecii vecilor! Amin!

Usa milostivirii deschide-o noua, binecuvantata Nascatoare de Dumnezeu, Fecioara, ca sa nu pierim cei ce nadajduim intru tine, ci sa ne izbavim prin tine de nevoi, ca tu esti mantuirea neamului crestinesc.

Cred intru unul Dumnezeu, Tatal Atottiitorul, Facatorul cerului si al pamantului, al tuturor celor vazute si nevazute. Si intru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul Nascut, Care din Tatal S-a nascut mai inainte de toti vecii; lumina din lumina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, nascut iar nu facut, Cel de o fiintă cu Tatal, prin Care toate s-au facut. Care, pentru noi oamenii si pentru a noastra mantuire, S-a pogorat din ceruri si S-a intrupat de la Duhul Sfant si din Fecioara Maria si S-a făcut om. Si S-a rastignit pentru noi in zilele lui Pontiu Pilat, a patimit si s-a ingropat. Si a inviat a treia zi, dupa Scripturi. Si S-a înaltat la ceruri si sade de-a dreapta Tatalui. Si iarasi va sa vina cu slava sa judece viii si mortii, a Carui imparatie nu va avea sfarsit. Si intru Duhul Sfant, Domnul de viată Facatorul, Care din Tatal purcede, Cel ce impreună cu Tatal si cu Fiul este inchinat si slavit, Care a grait prin prooroci. Intru una, sfanta, soborniceasca si apostoleasca Biserica. Marturisesc un Botez spre iertarea pacatelor. Astept invierea mortilor si viata veacului ce va sa fie. Amin!

Doamne miluieste! (de 12 ori)

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh! Si acum si pururea si in vecii vecilor! Amin!

Veniti sa ne inchinam Imparatului nostru Dumnezeu! (o inchinaciune)

Veniti sa ne inchinam si sa cadem la Hristos, Imparatul nostru Dumnezeu! (o inchinaciune)

Veniti sa ne inchinam si sa cadem la Insusi Hristos, Imparatul si Dumnezeul nostru! (o inchinaciune)

Psalmul 142

Doamne, auzi rugaciunea mea, asculta cererea mea, intru credinciosia Ta, auzi-ma, intru dreptatea Ta. Sa nu intri la judecata cu robul Tau, ca nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrajmasul prigoneste sufletul meu si viata mea o calca in picioare; facutu-m-a sa locuiesc in intuneric ca mortii cei din veacuri. Mahnit e duhul in mine si inima mea incremenita inlauntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mainilor Tale m-am gandit. 

Intins-am catre Tine mainile mele, sufletul meu ca un pamant insetosat. Degrab auzi-ma, Doamne, ca a slabit duhul meu. Nu-Ti intoarce fata Ta de la mine, ca sa nu ma aseman celor care se coboara in mormant. Fa sa aud dimineata Mila Ta, ca la Tine imi este nadejdea. Arata-mi calea pe care voi merge, ca la Tine am ridicat sufletul meu. 

Scapa-ma de vrajmasii mei, ca la Tine alerg, Doamne. Invata-ma sa fac Voia Ta, ca Tu esti Dumnezeul meu. Duhul Tau Cel Bun sa ma povatuiasca la pamantul dreptatii. Pentru Numele Tau, Doamne, daruieste-mi viata. Intru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fa bunatate de starpeste pe vrajmasii mei si pierde pe toti cei ce necajesc sufletul meu, ca eu sunt robul Tau. 

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh! Si acum si pururea si in vecii vecilor! Amin!

Aliluia, aliluia, aliluia, Slava Tie, Dumnezeule!

Aliluia, aliluia, aliluia, Slava Tie, Dumnezeule!

Aliluia, aliluia, aliluia, Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!

Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor si cu suspinurile cele dintru adanc ai făcut ostenelile tale insutit roditoare; si te-ai facut luminator lumii, stralucind cu minunile, Arsenie, parintele nostru. Roaga-te lui Hristos Dumnezeu ca sa mantuiasca sufletele noastre.

Dumnezeu este Domnul si S-a aratat noua, bine este cuvantat Cel ce vine intru Numele Domnului ! (de 3 ori)

De la Roma ca un soare mare ai stralucit, si ai ajuns catre cetatea împărăteasca, prea fericite, luminand-o pe aceasta cu cuvintele si cu faptele tale, si izgonind intunericul neintelepciunii. Pentru aceasta te cinstim pe tine, preacuvioase Arsenie, lauda parintilor.

Psalmul 50

Miluieste-ma, Dumnezeule, dupa mare mila Ta si dupa multimea indurarilor Tale, sterge faradelegea mea. Mai vartos ma spala de faradelegea mea si de pacatul meu ma curateste; ca faradelegea mea eu o cunosc si pacatul meu inaintea mea este pururea. Tie unuia am gresit si rau inaintea Ta am facut, asa incat Drept esti Tu intru cuvintele Tale si Biruitor cand vei judeca Tu. Ca iata intru faradelegi m-am zamislit si in pacate m-a nascut maica mea. Ca iata adevarul ai iubit; cele nearatate si cele ascunse ale intelepciunii Tale, mi-ai aratat mie. Stropi-ma-vei cu isop şi ma voi curati; spala-ma-vei si mai vartos decat zapada ma voi albi. Auzului meu vei da bucurie si veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Intoarce fata Ta de la pacatele mele si toate faradelegile mele sterge-le. Inima curata zideste intru mine, Dumnezeule si duh drept innoieste intru cele dinlauntru ale mele. Nu ma lepada pe mine de la fata Ta si Duhul Tau cel Sfant nu-l lua de la mine. Da-mi mie bucuria mantuirii Tale si cu duh stapanitor ma intareste. Invata-voi pe cei fara de lege caile Tale si cei necredinciosi la Tine se vor întoarce. Izbaveste-ma de varsarea de sange, Dumnezeule, Dumnezeul mantuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide si gura mea va vesti lauda Ta. Ca de ai fi voit jertfa, Ti-as fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa Lui Dumnezeu: duhul umilit; inima infranta si smerita Dumnezeu nu o va urgisi. Fa bine, Doamne, intru buna voirea Ta, Sionului si sa se zideasca zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptatii, prinosul si arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tau vitei.

Condacul 1

Pe luminatorul lumii si podoaba calugarilor, pe rugatorul cel inflacarat al pustiei si dascalul cel minunat al tacerii, veniti toti cei iubitori de Dumnezeu sa-l laudam si sa i ne inchinam zicand: Bucura-te, Preacuvioase Parinte Arsenie!

Icosul 1

Rasarind din parinti binecredinciosi, ai Romei celei Vechi, stralucita odrasla te-ai aratat, parintele nostru Arsenie; caci, sporind in invatatura retoricii si a filosofiei celei mai inalte, frica lui Dumnezeu si dragostea Lui mai vartos ti le-ai agonisit, pentru care iti cantam:

Bucura-te, rod ales al unor parinti evlaviosi;

Bucura-te, diamant inzestrat cu virtuti si daruri sfinte;

Bucura-te, ritor iscusit in elineasca si latineasca invatatura;

Bucura-te, albina iubitoare de polenul curatiei;

Bucura-te, crin duios neatins de intinaciunea trufiei celei pierzatoare;

Bucura-te, tamaie bine-mirositoare aprinsa cu focul ravnei catre Stapanul;

Bucura-te, vultur neabatut din zborul catre inaltimile cele ceresti;

Bucura-te, al Sfantului Duh vrednic lacas;

Bucura-te, ciocarlie glasuitoare de pace si armonie;

Bucura-te, parintele pustiei si al nostru mijlocitor;

Bucura-te, ocrotitorul celor ce cheama al tau ajutor;

Bucura-te, lauda noastra in ceasul grelelor incercari;

Bucura-te, Preacuvioase Parinte Arsenie!

Condacul 2

Nu intru intelepciunea cea lumeasca a aflat sufletul tau odihna, prealaudate, ci intelepciunea cea de sus mai cu dorire cautand, ai intrat in randul clericilor, slujind Domnului ca diacon, plin de roadele Duhului. Insufla-ne si noua, parinte, ravna si dragoste de cele sfinte, ca impreuna cu tine sa cantam: Aliluia!

Icosul 2

Vazandu-te Domnul, ca pe o mireasa prea impodobita, sarguindu-te a-I bineplacea in toate, a raspandit slava ta in toate partile Romei si nimeni altul decat tine, nu a fost gasit destoinic a fi invatator al filosofiei si credintei crestinesti pentru insisi fii imparatului. Tu, insa, fericite, te-ai lepadat de mult ori, nemaiindragind scolasticestile graiuri, dar te-ai plecat mai apoi spre a implini porunca data, iar noi iti spunem:

Bucura-te, smerit lucrator in via Domnului;

Bucura-te, ca dulceata linistei si a rugaciunii mai mult decat orice te veselea;

Bucura-te, inger pamantesc invapaiat de doruri ceresti;

Bucura-te, pilda mareata de umilinta si blandete;

Bucura-te, mielusel ascultator de glasul Pastorului Celui Bun;

Bucura-te, ca vietuirea ta cea inalta pe multi i-a umplut de uimire;

Bucura-te, balsam de mangaiere si alinare;

Bucura-te, mir de mult pret ce reversi harul peste cei ce ti se roaga;

Bucura-te, dar ceresc facut oamenilor din milostivirea Datatorului a toate;

Bucura-te, prietenul celor ce cinstesc pomenirea ta;

Bucura-te, si invata-ne a binecuvanta pe Domnul in toate cele ce vin asupra noastra;

Bucura-te, aparatorul nostru la judecata ce va sa fie;

Bucura-te, Preacuvioase Parinte Arsenie!

Condacul 3

Petrecand la curtea imperiala, la mare cinste te avea imparatul Teodosie, inconjurandu-te cu slava si dregatorii si daruindu-ti multime de slugi, podoabe scumpe si haine aurite. Dar, in camara cea mai de taina a inimii tale, Duhul Sfant striga intru tine cu suspine negraite dupa sfanta instrainare, rugand pe Dumnezeu si zicand: Aliluia!

Icosul 3

Rugaciunea cea cu umilinta si zdrobirea nu o trece Domnul cu vederea si dupa multi ani un glas ceresc te-a chemat de langa imparatul pamantesc in oastea Imparatului Luminii, graindu-ti: “Arsenie, fugi de oameni si te vei mantui!” pentru care ai inaltat smerita multumire Stapanului, iar noi minunandu-ne, te laudam asa:

Bucura-te, serafim ranit de dragostea vesnicului Mire;

Bucura-te, porumbel ceresc, solitor de veselie si de neprihanire;

Bucura-te, suflet fecioresc impodobit cu candela nazuintelor sfinte;

Bucura-te, chiparos ce ne invalui in mireasma rugaciunilor si mijlocirilor tale;

Bucura-te, spaima diavolilor ce ii alungi departe de la robii tai;

Bucura-te, vioara a carei auzire indulceste sufletele noastre afundate in mahnire si dureri de multe feluri;

Bucura-te, cel ce aduci iarasi pacea in cei ce au pierdut-o;

Bucura-te, raza luminoasa ce gonesti negura pacatului;

Bucura-te, scanteie ce aprinzi in noi pocainta cea curatitoare;

Bucura-te, sprijinitorul celor lipsiti de ajutorul omenesc;

Bucura-te, intarirea neputinciosilor si bolnavilor;

Bucura-te, odihna celor obositi de greutati si scarbe;

Bucura-te, Preacuvioase Parinte Arsenie!

Condacul 4

In frumusetea cea negraita a corturilor ceresti, te desfatezi acum, preacinstite, intru odihna cea vesnica a sfintilor. Cauta, o, preaminunate Arsenie, spre noi cei incurcati in lanturile multor faradelegi si ispite ca mantuiti prin tine sa aducem prinos de: Aliluia!

Icosul 4

Cine poate spune, parinte cuvioase, nespusa bucurie ce te-a cuprins, vazandu-te slobozit din lumea cea desarta spre a implini ceea ce din tinerete doreai cu atata ardoare? Caci noi, cei neputinciosi si iubitori de materie, neputand patrunde taina, ne umilim cu sufletul si-ti impletim cununi de lauda zicand:

Bucura-te, stalp de foc al dragostei curate;

Bucura-te, cel plin de zel nestavilit dupa Soarele Dreptatii;

Bucura-te, ca nimic din inselaciunile vietii nu te-a atras in mreje;

Bucura-te, izvor de bunatate si compatimire;

Bucura-te, comoara scumpa a celor saraci cu duhul;

Bucura-te, fantana racoritoare ce ne adapi cu apa cea vie;

Bucura-te, diadema aurita ce duci rugaciunile noastre la Tronul Preasfintei Treimi;

Bucura-te, cel ce tainic ne povatuiesti a purta crucea suferintei cu rabdare si smerenie;

Bucura-te, impreuna calator cu noi pe drumul spinos al mantuirii;

Bucura-te, cel ce abati mintea noastra de la cele de jos la cele nepieritoare;

Bucura-te, ca la tacerea cea aducatoare de har ne indemni;

Bucura-te, ca de rataciri si erezii ne feresti;

Bucura-te, Preacuvioase Parinte Arsenie!

Condacul 5

Imbracandu-te in haine saracacioase, ai parasit pe ascuns palatul din Constantinopol si ai fugit in pustia Egiptului, de Dumnezeu ganditorule Arsenie. Pretinzand a fi un om strain si sarac, ii implorai pe parintii cei de acolo a te imbraca in schima monahala spre a sluji impreuna cu dansii lui Hristos si a-I canta pururi: Aliluia!

Icosul 5

Ca un rob te-ai smerit, preaslavite, caci robit ai fost de dragostea Celui ce mai inainte te-a iubit. Si cunoscand Avva Ioan Colov darul Sfantului Duh ce era asupra ta, te-a tuns indata in chipul ingeresc, pentru care primeste de la noi:

Bucura-te, veselia cetelor ingeresti;

Bucura-te, jertfa sfintita pe altarul tagaduirii de sine;

Bucura-te, ca te-ai golit de sine spre a-L face pe Hristos sa straluceasca intru tine;

Bucura-te, ca te-ai ascuns in adancul pustiei, vadind Lumina Invierii;

Bucura-te, ca numele barbatiei purtand, suflet vitejesc ai avut;

Bucura-te, ca ti-ai dispretuit trupul si odihna de orice fel;

Bucura-te, cununa a nevointelor pustnicesti;

Bucura-te, floarea pustiei celei sterpe;

Bucura-te, trambita sfanta ce ne destepti in suflet simtaminte dumnezeiesti;

Bucura-te, bucurie nemarginita a celor intristati;

Bucura-te, razemul celor parasiti si prigoniti;

Bucura-te, odor pretios ce ne rascumperi din munca cea vesnica;

Bucura-te, Preacuvioase Parinte Arsenie!

Condacul 6

Nu suntem vrednici, Atotputernice Doamne, a ridica ochii nostri spre Tine, caci noianul pacatelor noastre ne-a facut necutezatori, iar constiinta amarnic ne pune inainte privelistea nesuferitelor chinuri ale iadului. Pentru rugaciunile cuviosului tau, indura-te spre zidirea ta cea cazuta, ca rapiti din ghearele celui rau, sa iti cantam in glas de izbavire: Aliluia!

Icosul 6

Multa cercetare s-a facut de imparatul Teodosie pentru tine, Preacuvioase parinte, caci multa mahnire i-a pricinuit plecarea ta. Insa Dumnezeu te-a acoperit cu puterea Sa, in chilia cea daruita tie de Avva Ioan Colov, unde petreceai in mare asprime si in osteneli, pentru care asculta unele ca acestea:

Bucura-te, chip al monahilor desavarsiti;

Bucura-te, arma nebiruita in lupta duhovniceasca;

Bucura-te, in infranare nerapusule ostas;

Bucura-te, priveghetor osardnic in asteptarea Mireului nestricacios;

Bucura-te, ca ochii tai varsau mereu lacrimi de dor;

Bucura-te, postitor hranit cu mana sfintelor cugetari;

Bucura-te, Preacuvioase Parinte Arsenie!

Condacul 7

Fost-a iarasi glasul Domnului catre tine zicandu-ti: “Arsenie, fugi de oameni si petrece in liniste, caci aceasta este radacina curateniei!”. Si ai mers indata in pustiul mai indepartat si in tacere si in vorbirea cu Dumnezeu mai vartos te-ai sarguit, cantand in inima ta: Aliluia!

Icosul 7

Asemanatu-te-ai fericite cu samanta cea care, murind, a adus roada bogata, caci si tu ai murit pentru lume si te-ai instrainat de neamul si patria ta adancindu-te cu dragoste serafimica pentru Domnul. Incazeste, o, sfinte si inimile noastre cu vapaia Sfantului Duh, ca intr-un glas sa-ti spunem:

Bucura-te, flacara rugaciunii neincetate;

Bucura-te, minte curatita de patimi si unita cu cele de sus;

Bucura-te, ca pe pamant erai cu trupul, iar cu duhul te impartaseai cu cele de sus;

Bucura-te, heruvim vazator de taine nepatrunse;

Bucura-te, ca ingerii iti slujeau;

Bucura-te, ca insusi Dumnezeu petrecea cu tine;

Bucura-te, ca purtai in san un servetel pentru lacrimile de umilinta ce izvorau pe cand impleteai rucodelia ta;

Bucura-te, ca atat de mult plangeai, incat si perii ochilor ti-au cazut;

Bucura-te, ca trupului, ca unui rob rau ii porunceai a dormita o ora pe noapte;

Bucura-te, ca multe suparari iti faceau dracii, dorind a-ti surpa lucrarea;

Bucura-te, caci cu smerenie ai biruit sagetile vrajmasului;

Bucura-te, nadejdea noastra nerusinata;

Bucura-te, Preacuvioase Parinte Arsenie!

Condacul 8

Cum te vom lauda pe tine, de Dumnezeu purtatorule parinte, noi cei ce de-a pururea in desarta graire vietuim si cu clevetiri si osandiri intinam sufletul nostru? Ci, invata-ne pe noi a infrana pornirile cele rele ale inimii, invrednicindu-ne a glasui cu tine cantarea cereasca: Aliluia!

Icosul 8

Nu a putut fi ascunsa lumina sub obroc si nici tu, fericite, nu ai putut ingropa virtutea ce stralucea intru tine, care pe multi ii atragea a veni catre tine si a cere cuvant de mantuire. Insa nu primeai prea degrab pe cineva; iar intrebat fiind pentru ce fugi de oameni ziceai: “Dumnezeu stie ca va iubesc, dar nu pot fi si cu voi si cu El”. Iar noi, auzind unele ca acestea, te laudam zicand:

Bucura-te, vorbitorule in graiul fericitei taceri;

Bucura-te, locas al Preasfintei Treimi;

Bucura-te, blandule sfatuitor cu propria pilda;

Bucura-te, oglinda a dreptatii si sfinteniei;

Bucura-te, fiu iubit al Maicii Preacurate;

Bucura-te, podoaba bisericii drept slavitoare;

Bucura-te, carte cu slove de duh scrisa;

Bucura-te, vindecator al sufletelor si al trupurilor;

Bucura-te, grabnic ajutator al celor din nevoi;

Bucura-te, ca te pleci cu milostivire spre cei suferinzi;

Bucura-te, impaciuitorul celor invrajbiti;

Bucura-te, cel ce asterni dragostea intre frati;

Bucura-te, Preacuvioase Parinte Arsenie!

Condacul 9

Toti credinciosii adunandu-ne, veniti sa cadem la placutul lui Dumnezeu Arsenie: robii la eliberatorul, saracii la plinitorul, bogatii la cel sarac pentru Evanghelie, pacatosii la mijlocitorul, bolnavii la tamaduitorul si toti, ca unui mare soare sa-i cantam: Aliluia!

Icosul 9

Inteleptii veacului acestuia, auzind de vietuirea ta cea straina se umplu de mirare si nu se pricep cum a grai intru cinstirea ta, aduc laude de acest fel:

Bucura-te, ca pentru Domnul ai ascuns stiinta ta;

Bucura-te, ca desi aveai multa iscusinta in aceasta, celor ce te intrebau le ziceai ca voiesti a invata mai bine alfabetul taranului simplu;

Bucura-te, taina neinteleasa de mintile infumuratilor carturari;

Bucura-te, ca sfanta simplitate te-a facut mai slavit decat acestia;

Bucura-te, ca in locul mirodeniilor si aromatelor de la palat sufereai mirosul cel greu;

Bucura-te, ca nimeni nu avea haine mai proaste ca ale tale;

Bucura-te, ca imbolnavindu-te si primind in dar o camasa de in, ai multumit Domnului ca pentru numele Lui te-ai invrednicit a lua milostenie;

Bucura-te, cel invesmantat in mantia nepatimirii;

Bucura-te, ca de slujba diaconiei nu te-ai mai apropiat;

Bucura-te, ca te impartaseai in randul fratilor, nu al clericilor din schit;

Bucura-te, ca de vedenii ceresti te-ai invrednicit;

Bucura-te, ca pocainta cu strapungere de inima in tot ceasul te-a insotit;

Bucura-te, Preacuvioase Parinte Arsenie!

Condacul 10

Innotand in marea acestei vieti, tare nadejde te avem, preacinstite parinte, caci stim ca nu vom fi doborati de involburatele valuri ale primejdiilor, avandu-te pe tine ajutator si in glas de bucurie, la limanul mantuirii vom canta: Aliluia!

Icosul 10

Turn de aparare si zid neclintit te cunoastem pe tine prealaudate Arsenie. Caci cine a alergat la tine si nu a fost izbavit? Sau, care ti s-a rugat si nu a primit a ta folosinta? Pentru aceea, preamarindu-te, iti zicem:

Bucura-te, indreptarea celor gresiti;

Bucura-te, povata celor ce ratacesc;

Bucura-te, cel ce stergi lacrimile celor ce plang nemangaiati;

Bucura-te, mare folositor in nenumarate trebuinte;

Bucura-te, carmaciul celor nestiutori;

Bucura-te, cel ce dezlegi din legaturile vrajmasului pe cei prinsi in ele;

Bucura-te, intaritorule al credintei noastre;

Bucura-te, lumina celor orbi;

Bucura-te, invatatorul celor nepriceputi;

Bucura-te, linistea celor framantati si tulburati;

Bucura-te, hranitorul celor lipsiti;

Bucura-te, binecuvantarea cereasca ce tuturor te faci spre mantuire;

Bucura-te, Preacuvioase Parinte Arsenie!

Condacul 11

Nu trece cu vederea, Sfinte parinte, smeritele noastre cantari ce cu tot sufletul ti le aducem. Soleste noua mila Stapanului, ca prin tine fiind miluiti, bucurandu-ne sa graim: Aliluia!

Icosul 11

Faclie lumii esti preacuvioase si mare stalp al pustiei, caci se lauda cu tine oamenii pe pamant, iar in cer, cetele sfintilor si ale ingerilor se bucura de tine si ne indeamna a glasui intru cinstirea ta:

Bucura-te, raza a luminii neinserate;

Bucura-te, salcie aplecata spre implinirea Evangheliei;

Bucura-te, perla scumpa si prea frumoasa;

Bucura-te, urmatorule al evlaviei crestine;

Bucura-te, mierla neintrecuta in doxologie;

Bucura-te, apa limpede curatitoare;

Bucura-te, vestitor de intamplari minunate;

Bucura-te, nor ce ne acoperi cu a ta umbrire;

Bucura-te, pavaza celor ce poarta al tau nume;

Bucura-te, cheie ce ne descui usa dantuirii;

Bucura-te, nectar ce ne indulcesti a noastra auzire;

Bucura-te, biruitorul tagmelor diavolesti;

Bucura-te, Preacuvioase Parinte Arsenie!

Condacul 12

Harul cel dumnezeiesc revarsa-l noua de la Hristos, Domnul Slavei. Opreste dezbinarea in Biserica, stinge asupririle celor potrivnici si indrepteaza viata noastra, ca in unire si pace adanca, toti sa strigam: Aliluia!

Icosul 12

Cantand maririle tale, cu umilinta si evlavie ne inchinam sfintelor tale lupte, fericim chinurile vietii pustnicesti ce le-ai rabdat pentru Hristos si multumindu-ti pentru binefacerile tale, graim unele ca acestea:

Bucura-te, imn de veselie inimii noastre;

Bucura-te, infrangatorul ispitelor de la trup, de la lume si de la diavoli;

Bucura-te, ca monahilor le esti straja tare;

Bucura-te, pom aducator de roade bogate;

Bucura-te, cel ce umpli de stralucire poteca neprihanirii;

Bucura-te, ocean de iubire jertfelnica;

Bucura-te, palat al imparatiei ceresti;

Bucura-te, cel ce lesne cobori asupra-ne milostivirile divine;

Bucura-te, mladita vie a trunchiului Hristos;

Bucura-te, ploaia calda ce ne picuri binecuvantare;

Bucura-te, scumpul nostru mijlocitor;

Bucura-te, de minuni preaslavite facatorule;

Bucura-te, Preacuvioase Parinte Arsenie!

Condacul 13

O, preacantate parinte Arsenie, farul cel luminos al pustiei si comoara monahismului ortodox, primeste nevrednica noastra rugaciune si ne izbaveste de toate nevoile si primejdiile si de munca cea vesnica fereste-ne, ca prin mijlocirile tale sa ajungem in bucuria nesfarsita unde neincetat rasuna cantarea: Aliluia! (acest condac se spune de 3 ori)

Icosul 1

Rasarind din parinti binecredinciosi, ai Romei celei Vechi, stralucita odrasla te-ai aratat, parintele nostru Arsenie; caci, sporind in invatatura retoricii si a filosofiei celei mai inalte, frica lui Dumnezeu si dragostea Lui mai vartos ti le-ai agonisit, pentru care iti cantam:

Bucura-te, rod ales al unor parinti evlaviosi;

Bucura-te, diamant inzestrat cu virtuti si daruri sfinte;

Bucura-te, ritor iscusit in elineasca si latineasca invatatura;

Bucura-te, albina iubitoare de polenul curatiei;

Bucura-te, crin duios neatins de intinaciunea trufiei celei pierzatoare;

Bucura-te, tamaie bine-mirositoare aprinsa cu focul ravnei catre Stapanul;

Bucura-te, vultur neabatut din zborul catre inaltimile cele ceresti;

Bucura-te, al Sfantului Duh vrednic lacas;

Bucura-te, ciocarlie glasuitoare de pace si armonie;

Bucura-te, parintele pustiei si al nostru mijlocitor;

Bucura-te, ocrotitorul celor ce cheama al tau ajutor;

Bucura-te, lauda noastra in ceasul grelelor incercari;

Bucura-te, Preacuvioase Parinte Arsenie!

Condacul 1

Pe luminatorul lumii si podoaba calugarilor, pe rugatorul cel inflacarat al pustiei si dascalul cel minunat al tacerii, veniti toti cei iubitori de Dumnezeu sa-l laudam si sa i ne inchinam zicand: Bucura-te, Preacuvioase Parinte Arsenie!

Rugaciune

O, Preacuvioase parinte Arsenie, cel ce pentru Hristos ai lasat bogatiile imparatesti si din valurile lumesti fugind ca din izvoarele pacatului intru liniste desavarsita mintea ti-ai pazit si cu dragoste de serafim te-ai aprins in vorbirea cu Dumnezeu, auzi-ne si pe noi pacatosii si nevrednicii care vietuim cu multa nepasare in toata vremea si Il maniem pe Domnul cu multimea rautatilor noastre.

Roaga-te pentru noi cei neputinciosi spre a ne trezi din somnul lenevirii si a ne curati inima de poftele cele viclene pentru a o face locas al Dumnezeiescului Duh.

O, preabunule parinte Arsenie, cel ce ne-ai invatat ca incepatura tuturor faptelor bune este smerita cugetare cea adevarata fara de care nu putem afla mantuitoarea cale catre Dumnezeu, ajuta-ne si pe noi nevrednicii robii tai a ne aduce aminte pururi ca tarana suntem si desertaciune sunt toate cele omenesti.

Tu, sfinte parinte, care te desfatezi cu cetele tuturor sfintilor, prin indrazneala ce ai castigat-o catre Domnul fa-te noua solitor de pace si intarire in ispitele si necazurile veacului acestuia inselator, daruitor de lumina in intunecimea orbirii noastre sufletesti, calauza pasilor nostri pe cararea pocaintei, indemnator de taina la faptele blandetii si ale evlaviei, ale dreptatii si rabdarii, ale milosardiei, dragostei si bunatatii si ne invredniceste ca intru umilinta sufletului, sa slavim in corabia ortodoxiei strabune pe Cel caruia I se cuvine toata slava, cinstea si inchinaciunea acum si pururi si in vecii vecilor. Amin.

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugaciunile Preacuratei Maicii Tale, ale Sfantului Arsenie cel Mare si ale tuturor Sfintilor, miluieste-ne si ne mantuieste pe noi! Amin! faptele blandetii si ale evlaviei, ale dreptatii si rabdarii, ale milosardiei, dragostei si bunatatii si ne invredniceste ca intru umilinta sufletului, sa slavim in corabia ortodoxiei strabune pe Cel caruia I se cuvine toata slava, cinstea si inchinaciunea acum si pururi si in vecii vecilor. Amin.

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugaciunile Preacuratei Maicii Tale, ale Sfantului Arsenie cel Mare si ale tuturor Sfintilor, miluieste-ne si ne mantuieste pe noi! Amin!