miercuri, 23 decembrie 2015

Ajunul Craciunului


Pe 24 decembrie este Ajunul Craciunului. Amintim ca in Biserica Ortodoxa Liturghia Sfantului Vasile Cel Mare se savarseste de 10 ori pe an: in ziua praznuirii Sfantului Vasile, in Ajunul Botezului Domnului, in primele cinci duminici din Postul Mare, in joia si sambata din Saptamana Patimilor si in ziua Ajunului de Craciun.
In celelalte duminici si zile de peste an se savarseste Liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur, exceptie facand zilele aliturgice si zilele din Postul Mare in care se oficiaza Liturghia Darurilor mai inainte sfintite.
Ziua Ajunului este zi de ajunare, adica de nemancare pana dupa oficierea Liturghiei Sfantului Vasile Cel Mare. Facem mentiunea ca Postul Craciunului se incheie pe 25 decembrie, in ziua praznicului Nasterii Domnului, dupa Sfanta Liturghie. De aceea ziua de Ajun a Craciunului este zi de post.Ajunul Craciunului este ultima zi a Postului Nasterii Domnului. E o zi de post mai aspru decat celelalte zile, deoarece se ajuneaza, adica nu se mananca nimic, pana la Ceasul al IX-lea (ora 15:00), ca apoi sa se manance hrana uscata sau legume fierte. Dar aceasta asprime este inteleasa gresit de multi dintre noi. Ori de cate ori auzim de post negru, post aspru etc, mergem cu gandul ca trebuie sa fim cat mai departe de tot ceea ce inseamna bucurie.

In realitate insa, a fi trist in vremea postului inseamna a nu tine post. Daca postul te uneste cu Dumnezeu, Cel care este izvorul bucuriei, atunci si omul trebuie sa devina mai plin de viata si deci mai vesel in aceste zile. Sigur ca nu trebuie sa avem o veselie de fatada. Trebuie sa fie un acord intre ceea ce suntem in realitate si imaginea pe care o redam semenilor. Altfel ne asemanam fariseilor care au fost numiti de Mantuitorul "morminte varuite".

Nu exista incompatibilitate intre post si bucurie. Dimpotriva, ele stau impreuna. Nu poate fi trist omul care traieste bucuria prezentei lui Hristos in el. Prin post, dar mai ales prin ajunare, omul ajunge sa simta mai intens dragostea lui Dumnezeu si traind-o, cauta sa o daruiasca tuturor celor din jur cu bucurie. Asadar bucuria de care vorbim este o stare pe care o poti avea permanent inca din aceasta viata. Asa ne explicam de ce atunci cand ne aflam in apropierea unui om cu viata bineplacuta lui Dumnezeu suntem cuprinsi de bucurie.



Un comentariu:

  1. Multumim pentru sfaturi, Parinte! Foarte bine-venite!
    Si e adevarat ca atunci cand ne aflam in apropierea unui om cu viata bineplacuta Domnului, avem un sentiment de bucurie: am probat de atatea ori starea aceasta!
    Asteptand acum Nasterea Pruncului Iisus - Copilului cu ochi senini... - Va dorim Sarbatori Fericite, alaturi de ucenicii si fii duhovnicesti ai Sfintiei Voastre - cea mai temeinica familie duhovniceasca! LA MULTI ANI!

    RăspundețiȘtergere